VIDEO Darius Valcov, ministrul Finantelor: Fiscul si cresterea economica vor acoperi gaura la buget produsa de scaderile de taxe si impozite in 2016. Plus: De ce vrea Romania sa renegocieze cu UE celebrul MTO

Incasarile mai mari la buget realizate de Fisc, cresterea economica cifrata la circa 12 miliarde de lei anual, lipsa titlurilor executorii de platit si scaderea cofinantarilor pe proiectele europene sint cele patru mari surse de venituri suplimentare la buget in 2016 care vor permite Guvernului sa implementeze scaderile masive de taxe si impozite prevazute in propunerea de Cod Fiscal, a declarat ministrul Finantelor, Darius Valcov, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Valcov a laudat activitatea ANAF si a spus ca in ianuarie si februarie Fiscul si-a depasit norma cu mult la incasari, in ciuda criticilor venite de la presedintele Klaus Iohannis privind gradul scazut de recuperare a prejudiciilor din dosarele de coruptie. Ministrul Finantelor a mai spus ca Executivul vrea un nou acord cu FMI si Comisia Europeana, dar mai flexibil decit actualul program, si a sustinut ca cere relaxarea conditiilor asumate de Romania in celebrul MTO (obiectiv bugetar pe termen mediu) pentru ca Ministerul Transporturilor sa aiba mai multi bani pentru autostrazi.

Clipul video a fost realizat cu echipament Nikon

–

Propunerea de Cod Fiscal: de unde vin banii si care sunt garantiile ca nu vom ajunge iar in situatia din 2010

Cristian Pantazi: Ati facut o propunere de nou Cod Fiscal si Cod de procedura fiscala, cu obiective indraznete, scaderi de taxe si accize, reasezari de taxe la nivel local. Pana la urma, ce s-a schimbat atat de radical in economia Romaniei ca sa propuneti cu modificari atat de radicale fata de proiectul de anul trecut?

Darius Valcov: Trendul pe care este Romania este foarte bun. Eu mi-as dori sa fie exceptional si avem sanse sa mergem pe un trend mult, mult imbunatatit. Dar dupa 2 ani si jumatate in care, pe de-o parte, am platit ceea ce trebuia sa platim, chiar in avans, si aici vorbesc in special de titlurile executorii – sa nu mai vorbesc despre faptul ca s-au replatit salariile, s-a redus CAS, s-a anulat impozitul pe profitul reinvestit, care toate au insemnat efort bugetar destul de mare – dar prin faptul ca am mutat plata titlurilor executorii din 2016 si 2015 in 2015, respectiv 2014, am creat premisele ca, incepand cu 2016, aceasta presiune care a apasat – vorbim de aproape 10 miliarde pe patru ani, iar noi am platit 85% dintre ei in aproape un an si jumatate – aceasta presiune nu va mai apasa pe anii 2016, 2017 si asa mai departe. Numai anul trecut am platit titluri executorii de 4,6-4,7 miliarde – acesti bani noi nu o sa-i mai avem de platit in 2016.

Mai trebuie sa tinem cont de un lucru: in fiecare an economia – din momentul in care am revenit la aceasta crestere de circa 3% pe an (eu sunt sigur ca anul acesta vom depasi tinta propusa cu mult: de la 2,5% vom depasi 3% – in conditii normale) inseamna de fapt o crestere anuala a veniturilor de aproximativ 12 miliarde de lei pe an, plus-minus 1 miliard.

Cristian Pantazi: Spuneti dvs. ca aceasta crestere economica pe care Romania s-a inscris va fi suficienta pentru a acoperi eventualele scaderi de incasari, de venituri cauzate de reducerea taxelor?

Darius Valcov: Mult mai mult decat suficienta, pentru ca noi nu am mers la limita maxima. Codurile fiscale au valabilitate si intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016 pentru ca trebuie sa respectam legislatia, cerem predictibilitate si stabilitate si trebuie sa fim primii care o aplica. Voi prezenta scuze mediului de afaceri cand anul acesta avom interveni printr-un act sau cel mult doua si o parte din ele – scaderea TVA si a accizelor accizele – le vom introduce prin ordonanta de urgenta. Trebuie ca acesti 8 miliarde – care au inceput sa vina, au trecut deja 2 luni din an si ne apropiem de finalul primului trimestru, iar ANAF-ul va face acea sarcina suplimentara de 1,5 miliarde, vor veni si FMI si CE la sfarsitul lunii aprilie si sunt sigur ca o vor confirma si vor vedea care sunt specialistii care au avut dreptate…

Cristian Pantazi: Va mentineti promisiunile ca veti reduce TVA anul acesta?

Darius Valcov: Este o obligatie a oricarui ministru de Finante. Nu poti ca banii suplimentari sa-i tii intr-un cont – nici nu poti sa-i cheltuiesti si atunci trebuie sa umbli la taxe, trebuie sa reduci. Depinde exclusiv de nivelul veniturilor suplimentare. Practic, cand vom avea un impact, sa spunem de 3 miliarde prin scaderea TVA pentru 6 luni, 5 luni sau 8 luni, si in acelasi timp vom avea venituri suplimentare de 3 miliarde, acelea le vom bloca – adica nu le vom cheltui – tocmai pentru a anihila in intregime impactul bugetar produs de reducerea TVA.

Cristian Pantazi: Dar de unde vor veni aceste cresteri de venituri?

Darius Valcov: In special din imbunatatirea de la ANAF. Avem cu totii datele din 2012 unde gap-ul pe TVA era 44%, anul trecut aveam 16-17% evaziune fiscala din PIB – toate aceste lucruri se reduc incet-incet. Va spun si metodele: numai de la 1 februarie 2015, s-a introdus un nou sistem pentru cei care vor sa se inregistreze in scop de TVA. De exemplu, pana la 1 februarie, in regiunea Bucuresti-Ilfov (care aduce cei mai multi bani) aveam aproximativ 4.000 de firme care cereau acest lucru lunar, acum mai avem undeva la 40. De ce?

Ele sunt impartite in 3 clase de risc. Daca dvs. vreti sa deveniti platitor de TVA, faceti o cerere, imediat sunteti chemat la un interviu, faceti o fisa si intrati intr-una din cele 3 categorii noi: o categorie in care nu exista niciun risc fiscal istoric al dvs – cate companii ati mai avut, unde ati mai facut afaceri, cate ati bagat in insolventa, in faliment, daca exista undeva suspiciunea ca ati fost evazionist si daca nu exista suspiciunea, primiti imediat. A doua categorie – exista o suspiciune rezonabila si veti fi pus sub monitorizare. A treia este cea in care exista un risc major: sunteti intr-un proces, ati fost in alta tara si acolo aveti un istoric rau, nu primiti acceptul.

Al doilea motiv: se introduce loteria fiscala, se introduce obligativitatea bonului fiscal ca, daca nu, fuge omul cu marfa din magazin, s-a introdus obligatia si, incet-incet, toate societatile vor trebui sa se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic pentru a avea aceasta raportare electronica, astfel incat din 2016 sa avem aceasta raportare zilnica, iar de la 1 ianuarie 2017 sa avem online – mare atentie – adica 700.000 de case de marcat, cand vor emite binul fiscal online, va sti si Ministerul Finantelor, prin ANAF.

Toate aceste lucruri au dus – dupa estimarile ANAF – la o crestere cu cel putin 15% doar in ultima luna a numarului bonurilor fiscale emise. Asta inseamna o conformare, intr-un fel sau altul, lumea incepe sa devina constienta ca, daca ajuta la acest efort al MFP si ANAF primeste o reducere a taxelor care va ajuta firmele si populatia, iar pe de alta parte primeste si sansa de a castiga 1 milion de lei lunar incepand cu 1 iulie sau ocazional – prima data 13 aprilie, de Pasti, apoi va fi si de Craciun si tot asa in fiecare an – si nu trebuie bagatelizata aceasta loterie a bonurilor.

Cristian Pantazi: Sa ne intoarcem la Codul fiscal. Ati spus ca una dintre posibilitati este o asumare a raspunderii Guvernului, credeti ca se va intampla acest lucru sau e timp ca pana la 1 iulie sa treaca prin toate procedurile?

Darius Valcov: Eu nu cred ca se va intampla acest lucru (angajarea raspunderii – n.r.), este timp suficient. Pana la sfarsitul lunii iunie, cand se termina sesiunea parlamentara trebuie ca Senatul si Camera Deputatilor – au 3 luni – trebuie sa dezbata aceste doua proiecte legislative si sa le aprobe – bineinteles, intr-o forma imbunatatita. Nu spune nimeni ca varianta care pleaca de la Guvern trebuie sa ramana identica, sunt foarte multe propuneri care vin de la parlamentari. Am discutat cu ei si in comisiile de buget-finante si la grupul PSD, voi participa la orice grup la care voi fi chemat, au cateva idei si propuneri si le-am spus ca le voi sustine dupa ce vom face analizele de impact.

Cristian Pantazi: Credeti ca se va ajunge la asumarea raspunderii Guvernului?

Darius Valcov: Nu. Care ar fi riscul pe care l-a mentionat domnul prim-ministru? Daca in iunie, Camera Deputatilor nu aproba cele doua Coduri, incepe vacanta parlamentara si a trebui sa amanam pentru luna septembrie (noua sesiune parlamentara – n. red.). Poti sa implementezi noul Cod Fiscal de la 1 ianuarie 2016, dar nu respecti legea. In al doilea rand, agentii economici nu vor fi pusi la punct cu Codul de procedura, firmele nu vor sti care sunt noile reguli pe care trebuie sa functioneze, nu sunt suficiente cele doua Coduri. Ambele coduri au norme si nu poti sa prezinti normele pana nu ai codurile adoptate si nu este normal sa te duci cu ele in octombrie-noiembrie si sa spui: peste o luna, schimba tot. Numai in cele doua coduri avem peste 600 de modificari si completari si nu ma refer la un rand schimbat sau la o propozitie, ci avem capitole si titluri intregi refacute.

Cristian Pantazi: In legatura cu esenta modificarilor propuse la Codul fiscal si Codul de procedura fiscala, care sunt garantiile ca dupa implementarea masurilor nu ne vom trezi ca deficitul bugetar este nesustenabil? Este o intrebare pusa de multi analisti, oameni din mediul de afaceri cu care am discutat, eu insumi am scris despre acest pericol ca toate scaderile de taxe sa nu fie sustenabile la un moment dat…

Darius Valcov: Daca ati vazut, avem doua tipuri de impact: brut si net. Nimeni nu a contestat sau au existat cateva voci la inceput care au spus: bun, impactul brut nu este de 16 miliarde in 2016 si 2017, ci este de 25 de miliarde. Nimeni nu a venit sa spuna concret: la TVA ati gresit cu 100 de milioane.

Cristian Pantazi: Inteleg ca se fac calcule, inclusiv presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, a spus ca ei lucreaza in momentul asta.

Darius Valcov: Si este foarte bine sa se faca acest lucru si sa vedem daca ceea ce a spus Comisia de Prognoza si Directa Macroeconomica este sustinut in intregime. Noi, ca Minister de Finante, specialistii de acolo, sute de specialisti va spunem ca aceast varianta va fi adoptata. Dar intr-adevar intrebarea este buna: de unde aceasta sustinere? Din acea crestere economica de aproximativ 12 miliarde de lei pe an, din faptul ca nu mai platim titluri executorii incepand din 2016 posibil pana in 2018 sa nu mai avem acest nivel ridicat al cofinantarilor pe fonduri europene ca 2014 si 2015 in atragerea fondurilor europene (pentru ca exercitiul 2007-2014) se inchide anul acesta.

Cristian Pantazi: Da, dar vom avea de platit top-up-ul (bonus de 10% din cofinantare, acoperit de UE atat timp cat Romania e in actualul acord cu troica de finantatori). Se va pierde top up-ul prin iesirea din acordul cu Comisia Europeana.

Darius Valcov: Nu se va pierde acel top-up de 10%, sub nicio forma. Acel top-up va ramane atat timp cat noi vom ramane in acesti indocatori. Este o falsa tema aceea cu top-up. O sa vedeti din septembrie ca nu se va pierde.

Cristian Pantazi: Va asumati ca dupa iesirea din acord noi vom mai beneficia de acel top up?

Darius Valcov: Dar nu e vorba sa iesim, noi nu vom iesi din acel acord. Aici aveti dreptate: daca Romania ar iesi, atunci este un risc, dar noi nu vrem sa iesim si noi nu vom iesi. Si mare atentie – cu FMI si Comisia Europeana noi nu ne-am inteles asupra a trei chestiuni (Complexurile energetice Oltenia si Hunedoara, la care noi am propus ca pana in luna aprilie sa venim cu planuri de reorganizare impreuna cu Ministerul Energiei si sa le discutam, precum si planurile de liberalizare a preturilor la gaze: dumnealor au propus pana in 2018, noi am spus pana in 2021, in anumite etape, astfel incat acea crestere de pret sa fie reabsorbita mult mai simplu de aceste reduceri de taxe si de reducerea pretului petrolului pe piata mondiala, sa nu fie resimtite de catre consumator).

Cristian Pantazi: Deci spuneti ca Guvernul vrea sa prelungeasca acordul cu FMI si CE dupa luna septembrie, sa se faca un nou acord?

Darius Valcov: A spus si premierul ca noi nu mai vrem acest tip de acord, dar nu avem nici un fel de problema sa continuam, sa fim intr-un alt tip de parteneriat, de acord, mult mai flexibil, in care sa fie mai putine conditionalitati, dar sa existe o centura de siguranta, acea linie de credit la dispozitie, care este valabila doar pentru situatii de risc major care nu s-au intamplat in ultimii ani. Astazi, Romania nu este in situatia sa aiba nevoie de acesti bani. Romania are spatiu fiscal, are nevoie de Master Plan care sa fie aplicat, de fonduri europene care sa fie atrase, sa dispara blocajele institutionale, pentru ca eu, uitandu-ma pe executiile lunare, pe executiile la jumatatea lunii, sa stiti ca remarc o oarecare situatie de blocaj al unor institutii si cred ca si din punct de vedere legislativ.

Cristian Pantazi: La ce institutii va referiti?

Darius Valcov: Ministere, autoritati locale – se vede ca a scazut cel apetit, acea posibilitate de a investi banii mai ales la inceput de an. Comparati cu anul trecut: am avut o crestere a investitiilor in 2014 fata de 2013, dar pana la jumatatea lunii octombrie am fost pe excedent bugetar anul trecut, adica in 45 de zile s-a reusit acea recuperare. Nu este de dorit sa se repete acest lucru. Si de aceea este prima data cand modificam trimestrializarea in Romania – si anume alocam cat mai multi bani sau posibilitatea de a se cheltui banii in trimestrele 2 si 3, care sunt trimestre de varf, avand in vedere si posibilitatea din punctul de vedere al vremii.

Cristian Pantazi: Sa revenim la acordul cu FMI si CE. Stirea este ca Guvernul isi doreste un nou acord din septembrie, cand expira actualul, la un acord mai flexibil…

Darius Valcov: Ca sa fiu mai exact, stirea este ca ne dorim sa incheiem acest acord si nu vrem sa iesim din acord, adica ne dorim sa ramanem in acord pana in septembrie, cand se termina, si nu excludem posibilitatea sa intram intr-un nou acord, dar in alt tip de acord, mult mai flexibil. Nu excludem aceasta posibilitate, nu am exclus-o niciodata.

Cristian Pantazi: Ne intoarcem la esenta Codului Fiscal. Multi reprezentanti ai mediului de afaceri sunt neincrezatori in sustenabilitatea masurilor pe care le propuneti. Spre exemplu, ati spus despre pierderi la buget de 16 miliarde de lei in anul 2016, cum le compensati?

Darius Valcov: Ca sa fim mai exacti, foarte multi investitori, cel putin cei cu care am vorbit si noi si credeti-ne ca am vorbit cu sute de reprezentanti ai oamenilor de afaceri – Camera de Comert Americana AmCham, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, majoritatea patronatelor din turism, agricultura – ne-au spus ca sustin cu ardoare ca aceste coduri – poate putin imbunatatite – sa intre in vigoare. Si ne-au mai spus ca ele au mare incredere si in faptul ca bugetul va putea suporta acest lucru, asumandu-si si riscul de a putea avea un deficit putin marit. Eu le-am spus ca nu exista acest risc, pentru ca impactul de 16 miliarde de care vorbiti dvs este un impact brut. Or, impactul va fi net, asa cum si la reducerea CAS a trebuit sa o prevedem in buget cu reducere de 5%. Astazi suntem in a treia luna si ce constatam: ca reducerea este de 3,4%. Deci 1,6 puncte, adica mai mult de o treime, au fost reabsorbite in mai putin de trei luni. Asta inseamna impactul net fata de impactul brut. Impactul net va fi pe 2015 si 2016 de aproximativ 7 miliarde. Unii ar putea spune: ati luat voi in calcul ca veti crea 325.000 de noi locuri de munca si ati fost prea optimisti, vor fi doar 200.000, deci nu vor fi 7 miliarde, ci 10 miliarde impact. Dar acest impact de 10 miliarde este mai mult decat suportabil pentru ca: din cresterea de la ANAF de 8 miliarde si incepem sa nu o mai excludem – pentru ca pana acum spuneam „ce crestere de la ANAF, pentru ca nu mai exista” -, dar deja executia bugetara ne arata ca peste 1 miliard…

Cristian Pantazi: E posibil sa fie o situatie conjuncturala aceasta executie pe primele 2 luni…

Darius Valcov: O sa vedem si in martie si mai mult, in iunie, cand se vor aproba probabil codurile, vom avea deja executia la 5 luni.

Cristian Pantazi: Dar noi avem doi indicatori care arata ca ANAF nu-si face bine treaba: primul e recuperarea prejudiciilor din dosare si aici e o mare problema, avem aproximativ 10%. Noi, HotNews, urmarim acest licru si am vazut si la bilantul DNA aceeasi tema. Al doilea indicator este controlul persoanelor cu averi mari, unde nu am vazut rezultate importante. Cat sa credem in acest scenariu cu reduecerea evaziunii, in care ANAF e actorul principal, care – asa cum spuneti – pe primele 2 luni a adus incasari mari?

Darius Valcov: Sunt doua situatii in care, daca punem elementele intr-o anumita linie, aveti dreptate. Daca luam insa valoarea exacta si corecta, s-ar putea sa intelegem ca si ANAF are argumentele sale. Sa nu comparam sumele de bani sau bucurile puse sub sechestru asigurator cu cele asupra carora avem hotarare deinitiva si irevocabila. Ei nu pot sa inceapa recuperarea decat asupra celor din urma. Mai mult, pot sa inceapa asupra celor din urma doar in momentul in care aceste hotarari vor fi definitive si irevocabile inclusiv si in ceea ce priveste partajul, separarea.

Cristian Pantazi: Pai, despre acestea vorbim, pentru ca nu avem nicio miscare.

Darius Valcov: Vom avea o situatie saptamana viitoare, pe care ANAF o va prezenta. Procentul nu este acesta, pentru ca vorbeam despre masurile asiguratorii, acolo este o diferenta. Pe de alta parte, exista bunuri sechestrate din anul 2004, care astazi au ajuns sa fie valorificate, iar valoarea lor a scazut pentru ca pana in 2011-2012 a existat un dezinteres total sa se faca ceva cu aceste bunuri si practic doar in ultimii 2 ani a inceput intensificarea luptei ANAF de a recupera aceste prejudicii.

Cristian pantazi: Sunt multe dosare de coruptie in care s-au dispus astfel de masuri?

Darous Valcov: Exact si acum vom vorbi despre decizii vechi. Si va exista o prezentare a ANAF si ceea ce intentioneaza sa faca in peioada urmatoare. Cum v-am dat exemplul la TVA, asa va trebui sa faca si in acesta directie, inclusiv in ceea ce priveste sechestrul pus la firmele in insolventa.

Sa va dau un singur exemplu. Am discutat cu FMI si CE: avem sub sechestru atatea miliarde la insolventa, agatea zeci de miloane dispuse de alte institutii ale statului, trebuie sa estimam cateva venituri pentru anul acesta pe cele doua componente. „Da, zero!”. Atat au fost prinse in estimarile FMI si ale CE. Si aici va fi o crestere.

Cristian Pantazi: Credeti ca aceste incasari suplimentare pe primele doua luni ale anului isi vor mentine ritmul pe total, nu este posibil sa fie doar o intamplare?

Darius Valcov: Nu poate fi o intamplare, pentru ca nu vin doar ianuarie si februarie, ci vin si lunile anteriorare. Anul trecut, noi am hotarat sa rezolvam o problema mult mai veche a companiilor, si anume rambursarea TVA-ului. Daca va amintiti, in perioada 2010-2012 rambursarea TVA se facea la 9 luni, aproape 10 luni in unele cazuri, astazi am coborat la 50 de zile, adica ne incadram la termenul legal de 45 de zile, plus/minus 5-10 zile. Acest lucru a insemnat ca, chiar daca noi am incasat mai mult TVA, aveam mult si de rambursat, petru ca venea din spate. In 2013-2014 ne-am ocupat de aceasta problema, a trebuit sa rambursam TVA-ul, pentru ca TVA-ul pe care dvs il vedeti in buget este compus de fapt din ceea ce incasam minus ceea ce rambursam si de aceea apar anumite scaderi: tocmai pentru ca a trebuit sa platim acest TVA intins pe 9-10 luni si pe care l-am adus la o luna si jumatate, maximum 2 luni.

Cristian Pantazi: Revin la propunerea de Cod Fiscal. Iata ce spune presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, intr-o prima estimare: „Punctul slab al propunerii de Cod Fiscal este sustenabilitatea din perspectiva constrangerilor bugetare. Am putea asista la o crestere a datoriie publice la peste 40% din PIB, nivel la care analizele arata ca am putea ajnge intr-o zona cu vulnerabilitati foarte mari”. Cum raspundeti?

Darius Valcov: Dimpotriva. Noi anul acesta vom scadea datoria publica. Si in 2016 trendul se va mentine pe scadere. Va dau un singur exemplu: noi am reusit sa jungem de la 14% la 7% astazi in ceea ce priveste sumele pe care noi le platim pentru dobanzi din buget, ceea ce este un lucru foarte important, sa cobori aproape la jumatate si mai mult decat atat, cred ca suntem a treia sau a patra tara in cee ace priveste nivelul redus al datoriie publice. Nu ne dorim sa ajungem la 60% sub nicio forma, acest lucru ar insemna sa depasim deficitul pe care ni l-am asumat. Sa nu uitam ca anul trecut tinta de deficit a fost de 2% si noi am ajuns la 1,85%, deci ne-am incadrat, ba chiar a mai ramas si spatiu. Deci cred ca trebuie sa vedem ce poate Romania. 25 de ani am vazut ce nu se poate: nu putem sa reducem taxele, nu putem sa face aia, cealalta.

Cristian Pantazi: S-au mai redus taxe in Romania…

Darius Valcov: Cand a fost Mugur Isarescu, in 1999…

Cristian Pantazi: Cand ati fost dvs la putere in 2004-2005, erati pe vreme aceea in PD.

Darius Valcov: Atunci, nu. A fost doar cota unica…

Cristian Pantazi: A fost o reducere de fiscalitate…

Darius Valcov: Si a fost bine? A fost bine. Acum de ce ar fi rau?! In 1999 a fost bine? A fost bine. De ce acum ar fi rau?! De ce acum, cand chiar avem posibilitatea?

Cristian Pantazi: O sa va spun de ce: pentru ca am trecut, intre timp, prin urmatoarea situatie, perioada 2007-2008 cand am avut o serie de masuri populiste, cumva in oglinda fata de aceste scaderi de taxe, am avut o serie de cresteri de venituri la bugetari, asistati social, pensionari. Dupa care a venit criza si in 2009 ne-am trezit cu un deficit bugetar pentru acoperirea caruia a trebuit luate acele masuri extrem de dure din anul 2010, cand, la fel, erati parte din partidul aflat atunci la guvernare. Cu ce ne convingeti acum ca nu ne vom trezi la sfarsitul lui 2016 – inceputul lui 2017 intr-un scenariu la fel de rau, in care populatia si mediul de afaceri se vor trezi cu taxe si impozite noi care sa acopere gaura lasata in buget de aceste scaderi de taxe?

Darius Valcov: Pe de-o parte, in 2008-2009 a fost si o criza mondiala, iar pe de alta parte masurile luate au fost cu intarziere si proast – faptul ca am redus brusc salariile cu 25% in sectorul bugetar a insemnat practic ca am facut o economie la buget de aproximativ 7%. Nu suntem deloc in situatia anului 2008, daca ne uitam la situatia deficitului ultimilor ani, vedem ca suntem la 1,8% – 2% si nici anul acesta nu vom depasi tinta propusa si avem acest spatiu suplimentar pe care nu trebuie sa-l ratam, ar fi o greseala ca Romania sa rateze aceasta fereastra de oportunitate.

Trebuie sa discutam cu specialistii in fiscalitate doua lucruri: daca se pricep si la buget, pentru ca vad ca pe de-o parte spun ca masurile sunt bune, dar ca bugetul nu suporta, si atunci sa spuna ce argument au pentru a ne convinge pe noi sa tinem banii incasati suplimentar si veniturile pe care le vom avea in anii urmatori si sa nu ii indreptam acolo undre trebuie – spre reducerea taxelor si a impozitelor. Dumneavoastra, daca ati fi ministru de finante si v-ati afla intr-o astfel de situatie si ati face o analiza foarte atenta cu mediul de afaceri – si credeti-ne ca ne-am intalnit de sute dori cu mediul de afaceri – cu specialisti de la BNR, cu alti specialisti si toti ar spune ca acesta este momentul, trebuie sa dam Romaniei o sansa daca vrem sa ne ridicam macar la nivelul mediu in ceea ce priveste PIB pe cap de locuitor. Dumneavoastra ati intarzia?

Cristian Pantazi: Nu sunt in situatia asta, nu sunt specialist, sint doar ziarist care se intreaba tot timpul care este sustenabilitatea masurilor pe care autoritatile le iau. Si atunci m-as gandi daca nu cumva o aglomerare de reduceri de taxe poate sa dezechilibreze pe o perspectiva scurta sau medie bugetul tarii si atunci m-as gandi daca n-as putea sa iau in pasi mai rari, sa nu ingramadesc atatea masuri intr-un singur an, ci sa intind aceste masuri pe o perioada mai lunga. Asta este opinia multora dintre cei cu care am discutat, ca 2016 sa nu fie un an in care Romania sa se dezechilibreze profund.

Darius Valcov: Nu poate fi. In Codul fiscal noi nu puteam sa includem modificari si din 2015, aceastea vor fi facute prin ordonante de urgenta. In Codul fiscal apar modificari din 2016, 2017 si planul include clar si aceste lucruri care se aplica in 2017-2019. Iar cele din 2016, am anuntat inca din primele momente ca acest impact va fi suportat partial si din anul 2015 si din anul 2016. Adica o parte dintre masuri le aplicam inca de anul acesta. Acel impact de 7 miliarde, care poate fi suportat el insusi doar de cresterea economica, dar nu este bine sa mergem doar pe acest calcul, va fi introdus inca din anul 2015.

Cristian Pantazi: Stiti de ce mai este neincredere aceasta? Va citez foarte scurt un pasaj dintr-o discutie celebra de anul trecut, o sa o recunoasteti: „Masura reducerii CAS este o masura extraordinar de buna si pentru mediul de afaceri, dar si pentru angajatori, o sustin din tot sufletul, va asigur ca am facut studii foarte bune si nu am niciu fel de dubii ca aceasta masura este una buna, care nu va pune in pericol nici tintele bugetare de anul acesta, dar nici pe cele de MTO de anul viitor”. Este un citat din doamna Ioana Petrescu, fostul ministru de Finante, la celebra intalnire in trei, cu premierul Victor Ponta si cu preseditele Traian Basescu.

Darius Valcov: Si a gresit?

Cristian Pantazi: Pai acum vad ca vreti sa flexibilizati MTO-ul.

Darius Valcov: E cu totul altceva. Noi vrem sa flexibilizam MTO-ul pentru Master Planul General de Transport. Noi vrem sa obtinem 0,5% derogare in urmatorii 4 ani pentru infrastructura. MTO-ul, cei 0,5% anual, in urmatorii 4 ani, nu vrem sa-i luam decat pentru investitii in infrastructura, adica in Master Planul care va fi aprobat, adica aproximativ 1 miliard de euro anual vrem sa-i punem in plus la dispozitia Ministerului Transporturilor, pentru a-si duce la indeplinire acel master plan. Deci derogarea de acolo, care va fi aprobata, nici un euro de acolo nu se va duce la altceva decat la autostrazi, la cai ferate.

Cristian Pantazi: Iarasi am auzit chestiunea aceasta: niciun euro din supra acciza la carburanti nu se va duce decat la constructia de autostrazi, drumuri. Pai, anul trecut, pe infrastructura nu s-a construit nimic in Romania, cat s-a incasat aceasta acciza.

Darius Valcov: Eu nu stiu ce s-a construit, eu stiu ce s-a platit. Noi, anul trecut, am platit facturi pentru autostrazi.

Cristian Pantazi: Ca procent, investitiile din anul 2014 au fost la minimum, in conditiile in care noi am avut o suprataxa pe carburant care ar fi trebuit sa finanteze exact aceste investitii. De aceea, spun ca e greu sa ne convingeti ca cei 0,5% derogare de la MTO se duc la infrastructura, in conditiile in care noi am mai auzit anul trecut placa aceasta.

Darius Valcov: Este vorba de un acord pe care il vom face cu Comisia Europeana, in momentul in care aceasta derogare va fi acceptata banii vor fi urmariti.

Cristian Panatazi: Ce reactii aveti de la Comisia Europeana pe aceasta propunere?

Darius Valcov: Va trebui la sfarsitul lunii aprilie sa prezentam un plan de masuri de restructurare a chetuielilor astfel incat aceasta masura sa poata fi sustinuta.

Loteria Romana: control al Corpului de control, viitor contract cu STS

Cristian Pantazi: Trecem la o serie de intrebari rapide pe chestiuni punctuale. Loteria Romana – care au fost veniturile companiei din exploatarea video-loteriei pe anul 2014, pentru ca potrivit contractului de asociere in participatie, incheiat in noiembrie 2013 cu firma Novomatic pe o perioada de 15 ani, loteriei i se garanta un venit de minimum 75 de milioane de euro anual. A obtinut acest venit in 2014?

Darius Valcov: Nu, nu l-a obtinut. De peste o luna de zile, Corpul de control este acolo pentru a verifica si acest aspect, a mai fost de doua ori la Loterie Corpul de control, dar nu a verificat si acest control cu Novomatic, a fost pe Intralot. Luna trecuta l-am trimis pe Novomatic. Cred ca pana la sfaristul lunii martie voi avea acest raport si cred ca este foarte bine sa tragem cu totii concluziile. Eu m-am uitat pe contract, afirmatia dvs nu este foarte exacta – exista o anumita prevedere ca intr-un anumit an – in niciun caz nu se vorbea de 2014 – ca, daca se indeplinesc anumite conditii, adica 10.000 de aparate si asa mai departe, care nu s-au indeplinit, se va obtine acel venit minim. Dar cel mai bine este sa vina specialistii sa spuna exact.

Cristian Pantazi: Dar din punctul dvs de vedere cum este contractul?

Darius Valcov: Nu, n-o sa va spun punctul meu de vedere, pentru ca vreau sa vad ce spun specialistii. Daca au fost venituri mai multe si a fost un avantaj, de regula este bine, daca nu, nu e o problema.

Crostian Pantazi: Ce decizie a fost luata in privinta sistemului loto, avand in vedere ca s-a renuntat la colaborarea cu Intralot? Conducerea Loteriri a anuntat in ianuarie ca mentenanta ar urma sa fie asigurata de o firma cu experienta in domeniu, subcontractor al Intralotului. Cine este acest subcontractor?

Darius Valcov: Nu stiu sa va spun. Ceea ce pot sa va spun eu este ca in ceea ce priveste conexiunea intre sedii am renuntat la vechiul sistem si ne indreptam spre un sistem prin STS. Vom reduce si costurile lunare cu aproximativ 90% si ceva, deci este extrem de important. Pe de alta parte, in bugetul care se aproba in aceasta perioada am inteles si de la Consiliul de administratie si de la AGA ca sunt cuprinsi bani astfel incat dumnealor, pana la sfarsitul acestui an, sa poate sa-si dezvolte in regim propriu mentenanta, softul si asa mai departe. Adica din 2016 eu as vrea sa nu mai depindem de niciun factor extern.

Cristian Pantazi: Spuneti ca va fi in regim propriu, fara ca Loteria sa mai apeleze la o licitatie pentru o firma, care sa faca acest lucru.

Darius Valcov: Absolut. Asta este conditia pe care eu le-am pus-o. De fapt, am ajuns cu totii la aceasta varianta, care cred ca este cea mai buna pentru loterie.

Cristian Pantazi: Spuneati ca ati facut controale la Intralot. Care este rezultatul lor, pentru ca anul trecut a tot fost prelungit contractul prin incheierea actelor aditionale care nu aveau in vedere decat asigurarea mentenantei la preturi foarte mari, de 3-4 milioane de lei lunar?

Darius Valcov: Nu. S-a mentinut procentul din contract, adica practic doar a venit actul aditional, nu s-a marit procentul, doar s-a prelungit cu un an. In momentul cand am venit ministru, am luat aceasta decizie de a intrerupe acest contract, pentru ca nu mai trebuia prelungit, din punctul meu de vedere, dar nu ma puneti sa fac consideratii.

Cristian Pantazi: Raportul Corpului de Control s-a transformat si intr-o sesizare penala?

Darius Valcov: Nu a fost inca finalizat, pentru ca acel raport a fost completat si acuma se completeaza si cu Novomatic. Este un raport complet.

Cristian Pantazi: E un raport pe ambele?

Darius Valcov: Pe toate.

Noul sistem de redevente – propus in aprilie

Cristian Pantazi: Redevente. In cat timp va fi finalizat proiectul unui nou sistem de taxare a resurselor petroliere?

Darius Valcov: Noi ne-am propus ca la sfarsitul lunii aprilie sa intram intr-o prima lectura cu acest proiect in Guvern, tot ca proiect de lege vrem sa fie. Ne dorim cu totii, si aceasta este decizia pe care am luat-o la nivel guvernamental, ca acest proiect pe de o parte sa ii incurajeze pe cei care vor sa investeasca in Romania, pe de alta parte sa ajungem la un nivel al redeventelor care sa fie corect pentru partea romana, astfel incat sa avem si venituri mai mari daca se poate, dar in acelasi timp sa fim si atractivi din acest punct de vedere pentru cei care doresc sa investeasca.

Chiar saptamana viitoare va pleca in Norvegia secretarul de stat, domnul Dan Manolescu, care se ocupa de implementarea si coordoneaza acest proiect. Vrem sa vedem si experienta altor tari. Este foarte important sa discutam din nou cu mediul de afaceri, din nou cu toti partenerii politici, pentru ca nu trebuie sa fie o decizie a Guvernului. Trebuie sa fie a Parlamentului si unanim acceptata sau majoritar acceptata. Este foarte important ca aceasta noua lege, precum si codurile sa ramana pe o perioada indelungata in vigoare si sa gandim din start care sunt problemele care pot aparea in urmatorii ani.

Cristian Pantazi: Ca filosofie de constructie, va indreptati mai degraba spre redeventa ca o taxa speciala pe profitul obtinut din productie sau ca o taxa pe venit?

Darius Valcov: Inca nu va pot raspunde, tocmai pentru ca incercam sa vedem care este, sa spunem, cel mai bun know-how in domeniu si tocmai de aceea mergem si in Norvegia si in alte tari, sa vedem cum au facut altii care sunt mult inaintea noastra in acest domeniu. La nivel tehnic, am primit foarte multe explicatii, dar cred ca trebuie la acest capitol specialistii sa aiba primul cuvant.

Cristian Pantazi: Cat a obtinut, de exemplu, statul roman anul trecut din redevente?

Darius Valcov: Nu va pot spune exact. Cam 800 de milioane din redevente. Dar nu calculati doar redeventele, ca nu e vorba doar de redevente. Mai sunt doua impozite si pe profit si vom vedea ce taxe mentinem si vom vedea daca mergem pe un sistem al redeventelor in sensul sa eliminam alte taxe si sa crestem redeventele sau sa le aliniem la cel al tarilor din jurul nostru sau, dimpotriva, mergem cu aceleasi taxe sau altele suplimentare si cu un nivel mai mic al redeventelor. Acest echilibru optim pe care il cautam nu este asa usor de gasit. Ca daca ne-ar spune cineva: optimul e 5, am pune 5 sau am pune 7 sau am pune 6. Numai in urma dezbaterii si numai ascultand specialistii putem sa ne dam seama.

ANAF va primi direct de la banci datele despre tranzactii

Cristian Pantazi: Recent a aparut in media internationala o lista cuprinzand nume sonore care si-ar fi optimizat fiscal veniturile cu sprijinul bancii HSBC. Pe aceasta lista se pare ca figureaza si cateva nume de romani. Ati solicitat in mod oficial aceasta lista de la banca respectiva din Elvetia?

Darius Valcov: Da, am discutat cu ANAF-ul sa faca aceste demersuri, mi-au spus ca deja le-au facut. Chiar daca le-am primi acum, ar fi tardiv pentru ca dupa 5 ani intervine prescriptia, dar e bine si sa ai ca date acei bani. Nu strica niciodata, dar trebuie sa retinem un lucru: noi avem acorduri cu mai multe state si an de an completam astfel de acorduri.

Inclusiv in noul cod de procedura fiscala noi am prevazut ca bancile romanesti sa nu mai transmita date doar Oficiului de Spalarea Banilor asa cum se intampla in prezent si prin Oficiu sa se ajunga la ANAF, ci sa fie directa aceasta linie de comunicare cu ANAF-ul. Dar trebuie sa fim corecti si in ceea ce priveste faptul descris de dvs. mai devreme. Nu inseamna ca toti cei care au bani acolo sunt vinovati. Este buna ca si informatie, sa vedem daca s-au platit impozite pentru ei si bineinteles daca ne vor ajuta in impozitarea lor ulterioara este foarte bine.

Masterplanul pentru Transporturi:

Cristian Pantazi: Printr-un memorandum adoptat miercuri de Guvern care a aprobat Masterplanul pentru Transporturi s-a aprobat mandarea Ministerului Transporturilor ca la stabilirea surselor de finantare sa ia in considerare un plafon mediu de imprumuturi publice BEI, BERD etc. surse de la bugetul de stat, inclusiv din acciza, pentru fiecare perioada de programare, adica 2014-2020, in valoare de 7 miliarde de euro. Ministerul Transporturilor impreuna cu Finantele vor supune aprobarii Guvernului modificarile care se impun pentru aprobarea plafonului surselor de finantare conform legii. Ce modificari vor fi facute?

Darius Valcov: Aici vorbim in special de MTO si bineinteles o parte din deficitul normal deja negociat in cadrul MTO-ului sa fie redirectionat spre dumnealor. Mai mult decat atat, exista o propunere a domnului ministru Rus, si noi suntem in discutii cu ea – pentru ca foarte multa lume a spus ca acciza nu se duce ca la sanatate – stiti ca acciza la sanatate pe tigari o parte se duce direct la sanatate.

Si atunci exista o propunere pe care noi nu o excludem, chiar o dezbatem zilele acestea, ca o parte din acciza pe motorina si benzina sa se duca direct, sa nu mai treaca prin bugetul de stat, cum a fost pana acum. Asa s-a intamplat: trece prin bugetul de stat si bugetul de stat aloca… i se pierde urma, adica totul se pune intr-un cos. Cum vom avea miercuri 2% din incasarile loteriei se duc direct la Cultura – Proiectul care va intra in Guvern.

La fel va intra in propunere suplimentara fata de MTO si de celalalt spatiu din deficit – pentru ca asa cum va spuneam, nu este problema banilor sau a atragerii banilor in Romania astazi, este problema spatiului fiscal. Pe langa aceste doua, sa se adauge si un procent din acciza care sa fie directionat spre Ministerul Transporturilor pentru constructia de autostrazi si cai ferate, nu alte subventii sau alte lucruri.

Cristian Pantazi: Cati bani s-au adunat anul trecut din celebra acciza pe combustibil?

Darius Valcov: Asa cum v-am spus, acciza vine cu totul la pachet. A fost o crestere de 1,5 miliarde per total, daca nu mai mult.

Discutiile cu Comisia Europeana si FMI

Cristian Pantazi: Ati informat Comisia Europeana, Fondul Monetar International in legatura cu proiectul de cod fiscal care prevede scaderea de TVA si toate celelalte scaderi? Ati discutat si cu echipele lor?

Darius Valcov: Toate masurile pe care noi dorim sa le luam in acest an, cat suntem in acord cu dumnealor, le-am spus si de anul trecut, si anul acesta. Deci nu numai ca i-am informat in decembrie, am incercat in decembrie ca una din aceste masuri sa fie aplicata, dar tocmai pentru a nu avea din nou o neintelegere (desagreement in original – n.red.) pe bugetul pentru anul acesta am renuntat si am spus in felul urmator: asteptam sa vedem primul trimestru. Aceasta a fost concluzia. Ei au spus: nu o sa faceti incasarile. Noi am spus: le facem, pentru ca asta este tendinta.

Se vedea inca din octombrie, noiembrie si decembrie ca ANAF-ul a intrat pe o linie buna de recuperare, iar in februarie le-am si introdus in scrisoare. Deci in scrisoarea pe care n-am mai semnat-o, in final, din cauza celor 3 motive pe care vi le-am spus mai devreme (Complexele energetice Hunedoara si Oltenia, plus calendarul liberalizarii gazelor) este introdusa reducerea TVA-ului si scaderea / eliminarea unora dintre accize. Nu am discutat cu dumnealor ce se intampla de la 1 ianuarie 2016. Nu am discutat masurile care sunt in afara acordului. Dar cat suntem in acord, nu numai ca le-am discutat, le-am prins si in scrisoare.

Cristian Pantazi: Dar avand in vedere ce ati spus la inceputul discutiei, ca nu excludeti un nou acord cu Comisia, cu Fondul Monetar International, cand ar trebui sa aiba loc aceasta discutie de acomodare a pozitiilor legata de masurile din 2016?

Darius Valcov: Daca nu exista un nou acord, nu ar trebui sa fie.

Cristian Pantazi: Daca nu exista, sigur. Dar tocmai mi-ati spus la inceputul discutiei ca va doriti.

Darius Valcov: Nu, n-am spus ca ne dorim. Punctul meu de vedere personal este stiut de foarte mult timp in Romania. Din punctul meu de vedere, personal, nu cred ca mai are nevoie de un acord cu Fondul Monetar si Comisia Europeana. Dar bineinteles ca respect si sustin punctul de vedere al Guvernului, ca un alt tip de acord, mai flexibil, sa poata fi adoptat. Dar acel tip de acord va lua in calcul codul fiscal aprobat deja. Pentru ca noi vorbim de codul fiscal si codul de procedura, care in iunie vor fi aprobate, intr-o forma sau in alta. Adica nu poti sa faci un acord si sa spui: tu modifici legea. Abia am dat-o. Ati vazut ce spune Comisia Europeana si Fondul Monetar: mergeti bine, indicatorii…, dar n-aveti predictibilitate, stabilitate. Corect. Asta este. De 25 de ani, noi in tara asta n-avem predictibilitate si stabilitate. Haideti sa avem 5 ani de aici incolo, ca dupa aia va spun ca o sa avem 10 ani si ne va fi mult mai usor.

Si as mai vrea sa aduc o completare, daca se poate. De 1 martie as vrea chiar prin intermediul dvs. sa ii anunt pe toti cei care au societati comerciale ca doua saptamani, pana pe data de 15 martie, toti angajatii ANAF-ului si o mare parte din angajatii inspectori vor fi in teren si vor verifica daca toata lumea aplica acea obligatie de a afisa la loc vizibil, langa o casa de marcat sau la intrarea in magazin, posibilitatea ca omul sa plece cu bunul in cazul in care nu primeste bon fiscal sau sa sune la Telefonul Verde, unde va raspunde un angajat al celor de la Antifrauda.

Primele doua saptamani vor fi mai mult de preventie si chiar inspectorii de la Antifrauda vor veni si vor inmana nu martisorul, ci acel afis gratis, doar sa-l afiseze. Dar aceasta mana intinsa va dura 2 saptamani. Incepand cu 15 martie, chiar astazi vom emite ordinul, vor intra pe partea cealalta, si anume sa controleze daca aceste afise toata lumea le are instituite, iar in cazul celor care nu vor emite bon fiscal va aparea o noua procedura si magazinele si spatiile comerciale vor fi inchise, se vor pune afise – astazi va aparea ordinul – prin care se va semnala ca acel magazin a fost inchis pentru ca nu a emis bonuri fiscale.

Perioada va fi pana la 3 luni de zile si incepand cu 15 martie as dori ca sa nu mai existe cineva care sa nu emita bon fiscal, pentru ca numai asa putem sa intram toti in legalitate. Deci in primele doua saptamani vor fi martisor si vor primi acest afis – si ii rog pe toti cei care au aceste spatii sa il afiseze, iar urmatoarea perioada va incepe un control, astfel incat sa ii eliminam din piata pe toti cei care fac o concurenta neloiala celor care astazi contribuie la bugetul de stat, care angajeaza cu carte de munca, care fac economie corecta.

Cristian Pantazi: Sper ca de la 1 martie aceste martisoare ale Fiscului sa nu ajunga doar la magazinele mai mici sau mai mari, dar si in locurile in care stim, la bunul simt, ca e concentrata o mare parte a evaziunii fiscale, cum ar fi complexele chinezesti de la marginea Bucurestiului, Portul Constanta, antrepozitele fiscale din judetul Prahova. Doresc ANAF-ului din toata inima sa ajunga si acolo cu astfel de martisoare.

Darius Valcov: Sunt sigur ca o sa ajunga si acolo. Si o sa urmaresc.