VIDEO Expertii Deloitte, despre introducerea penalitatilor de intarziere pentru firme: "Un mesaj gresit fata de mediul de afaceri"

„Pana acum, exista un echilibru intre majorarile de intarziere pe care Guvernul le percepea pentru neplata taxelor si dobanzile acordate in cazul in care nu se restituiau sumele de catre bugetul de stat. Acest echilibru s-a rupt, acum se acorda niste dobanzi fara a se acorda si aceste penalitati care se percep si care sunt intr-un cuantum destul de mare, ceea ce din punct de vedere al politicii fiscale cred ca este un mesaj gresit fata de mediul de afaceri, anume ca li se sporeste sarcina fiscala in cazul unor intarzieri la plata”, au explicat Daniel Petre si Lucian Tanase, experti pe fiscalitate la Deloitte, in cadrul unui interviu acordat HotNews.ro.

Interviul a fost acordat in urma unei intalniri online cu cititorii HotNews.ro, pe tema noilor modificari in Codul Fiscal si Codul de Procedura fiscala. Vezi aici intrebarile cititorilor si raspunsurile invitatilor.

Vezi interviul integral, pe tema modificarilor in legislatia fiscala:

Principalele declaratii ale expertilor pe fiscalitate:

• Daca se intarzie plata datoriilor fata de bugetul de stat peste 90 de zile, se plateste mai mult ca inainte. In ceea ce priveste termenele impuse – cred ca ar fi putut sa fie mai indepartate; firmele, si asa, fac fata cu greu dificultatilor financiare
• In principiu ar fi avantajate firmele care isi platesc obligatiile cu o intarziere foarte mica. Pentru cei care platesc in termen de 30 de zile, dobanzile sunt la jumatate
• Poate era bine ca dobanzile de intarziere sa fie lasate cum au fost pana acum sau poate sa fie putin diminuate
• O masura de echilibru, pentru a creste veniturile bugetare fara a impovara firmele ar fi aceea ca statul sa-si imbunatateasca gradul de colectare.
• Constitutia prevede o „asezare justa” a taxelor si impozitelor. Avand in vedere ca penalitatile pot fi introduse in aceasta categorie, se poate comenta ca nu este o asezare justa dar aici este o decizie practic de oportunitate a acestor penalitati si de cuantumul lor. Vom vedea ce va decide Curtea Constitutionala daca se va ridica o exceptie de acest gen.
• Impozitul forfetar teoretic ar trebui sa scoata la suprafata putin din economia subterana. Practic, cam toate firmele vor fi impozitate. Ramane de vazut exact cum se va aplica.
• Referitor la pragurile pentru aplicarea impozitului forfetar – se pare ca sunt luate in discutie aceste praguri, de 35.000 si respectiv 100.000 de euro, doar pentru ca ANAF are deja o baza de date cu aceste companii, care au cifra de afaceri (pana la 35.000 de euro, respectiv 100.000 de euro).
• Pragurile trebuie alese cu mare atentie. Am facut o mica simulare, pentru un restaurant de marime medie intr-o zona relativ decenta dintr-un oras, cu o cifra de afaceri sub 35.000 de euro. Impozitul datorat este foarte mare. Poate pentru o firma cu 100.000 de euro acelasi impozit nu reprezinta o suma semnificativa.