Sari direct la conținut

​VIDEO, FOTO De ce trenurile din Austria sunt atât de grozave – Viteze de 230 km/h, punctualitate, confort și chiar și compartimente pentru alăptare

HotNews.ro
Tren austriac Railjet, Foto: OBB
Tren austriac Railjet, Foto: OBB

Românilor le place mult Austria, iar trenurile de acolo sunt mult diferite de ale noastre. Rulează chiar și cu 230 km/h, sunt punctuale în peste 95% dintre cazuri, vagoanele sunt moderne și în ele există zone speciale de liniște, dar chiar și compartimente separate pentru mamele care alăptează. Primele trenuri au circulat în Austria acum peste 175 de ani, dar țara nu s-a ”culcat pe lauri” și a investit mult în vagoane și locomotive noi în ultimul deceniu. Mai mult, Austria a reușit ceva ce la București nu se va întâmpla; a construit în capitală o super-gară de un miliard de euro și a modificat puternic infrastructura în zona ei.

Informația pe scurt

  • Primele trenuri au circulat în Austria acum mai bine de 170 de ani, iar până la Primul Război Mondial erau 22.000 km de cale ferată în Imperiu. În 1930 pe liniile principale vitezele medii erau și de peste 70 km/h.
  • După 1980 calea ferată a decăzut mult și autoritățile au gândit un plan de redresare numit Die Neue Bahn de care s-au ținut. Au mizat mai ales pe viteză, dar fără a construi linii scumpe pentru trenuri stil TGV. În ultimii 30 de ani Austria a făcut exact ce România nu a făcut la capitolul dezvoltarea feroviară.
  • Compania de stat ÖBB a creat în 2007 brandu-ul Railjet și a cumpărat locomotive puternice și vagoane comode pentru a lansa trenuri către cele mai mari orașe din Europa Centrală, cu viteze medii de 100-150 km/h.
  • Din 2012 pe unele secțiuni trenurile rulează cu 230 km/h, iar în 2016 a fost lansat brandul Nightjet, cu trenuri de noapte foarte confortabile în special către Germania.
  • Viena are o gară nouă, după investiții de un miliard de euro, dar și linii de tren ce traversează des și rapid orașul și opresc în 19 gări (S-Bahn).
  • în trenurile ÖBB sunt compartimente speciale unde pot sta cei care vor liniște totală, dar și compartimente pe care le pot folosi doar femeile.
  • Între Viena și Salzburg sunt 317 km. Acum 140 de ani drumul dura opt ore, acum 80 de ani făceau patru ore, iar în prezent drumul durează doar 142 de minute.
  • De la Viena la Paris sunt 1.400 km și trenurile fac sub 11 ore. De la Viena la București sunt 1.100 km și trenul direct fac 20 de ore.

Tradiție feroviară încă dinainte de 1840

În Austria s-au construit primele căi ferate acum peste 180 de ani, prima linie fiind deschisă în Imperiul Austro-Ungar de atunci între orașele Linz și Budweis (actualul Ceske Budejovice din Cehia). În 1837 era deschisă linia Viena – Cracovia.

În 1854 erau deja aproape 1.500 de km de cale ferată în Imperiu, iar în 1884 se trecea de 5.000 km. Progresul a continuat, iar în 1914 erau în Imperiu peste 22.000 km de cale ferată și pe multe secțiuni importante viteza medie era de 50-60 km/h, extrem de bună pentru acele vremuri.

Trenurile austriece au avut impact și pe teritoriul țării noastre.

Prima cale ferată de pe teritoriul țării noastre a primit în 1846 aprobarea din partea stăpănirii de la Viena, și a fost construită între 1847 și 1854 pe o distanță de 62 km între Oravița și Baziaș (două localități aflate în Banatul deținut de austrieci pe atunci).

Linia a fost construită din motive economice, fiindcă era foarte greu de transportat la Dunăre carbunele din munții Aninei și ai Semenicului. Trenurile au început în 1854 să circule pe acestă linie, transportând cărbuni, iar din 1856 ruta a fost deschisă pentru pasageri, viteza medie fiind de 20 km/h. Existau șase stații pe fosta linie și trebuie spus că ea facea un ocol, oprind și în localități care acum sunt în Serbia: Biserica Albă (acum Bela Crkva) și Iasenova (Jasenovac) În 1858 aceasta prima linie a fost conectata la linia Tmișoara – Vrsac – Jasenovac

Trenuri foarte rapide în 1930, declin după anii 60′

În 1930 trenurile austriece făceau opt ore și jumătate între Viena și innsbruck via Linz și Salzburg, iar acum timpul s-a scurtat la 4 ore și 14 minute

În 1970 cei 190 km dintre Viena și Linz erau parcurși în două ore și patru minute, cu o viteză medie de aproape 95 km/h. Acum, trenurile fac doar o oră și 13 minute.

Parcursul unui tren austriac în mersul Trenurilor din 1982 (Mersul Trenurilor)

În anii 80′ trenurile pierdeau în concurența cu autoturismele, iar căile ferate aveau nevoie de modernizare. Pe liniile principale viteza maximă era de 140 km/h.

Un plan de care austriecii s-au ținut: noua cale ferată a însemnat trenuri cu peste 200 km/h

În prima parte a deceniului 9 din secolul trecut a fost făcut un studiu aprofundat pentru dezvoltarea căilor ferate și printre recomandări se numărau

– investițiile în linii de mare viteză, 200 km/h, pe care însă să circule și trenuri de marfă

– construcția unei noi gări centrale în Viena

– scăderea timpilor de parcurs între marile orașe.

În 1987 a fost aprobat un amplu plan de modernizare numit Die Neue Bahn (noua cale ferată) și lucrurile au început să se schimbe mai ales prin investiții anuale de peste un miliard de euro.

După 1990 statul austriac a investit în cumpărarea de locomotive modulare care să poată fi folosite, în funcție de nevoi, atât la trenuri de marfă, cât și la trenuri rapide de persoane.

Gara Innsbruck (foto – OBB)

Trenurile germane de mare viteză ICE au pătruns în 1998 în Austria pe ruta Viena – Nurnberg – Hamburg, iar în 2003 a fost lansată ruta Innsbruck – Berlin. Trei ani mai târziu a fost lansată ruta Viena – Dortmund.

Statul austriac a estimat că există un mare potențial pentru trenuri foarte rapide care să lege câteva din orașele mari din Europa Centrală, însă pe linii convenționale și cu locomotive foarte puternice, nu pe linii speciale și foarte costisitoare, cum sunt cele folosite de TGV-uri în Franța sau de AVE în Spania. După studii aprofundate, austriecii au ales să folosească locomotive Taurus foarte puternice de la Siemens și nu trenuri electrice multiple, așa-numitele EMU, cum sunt ICE-urile germane.

Railjet – Trenurile rapide din Europa Centrală și de Est

Așa a luat naștere brand-ul Railjet în 2008, brand care avea să se dezvolte puternic în Europa Centrală, din Germania în Elveția, până în Cehia și Ungaria.

Railjet a început cu 23 de trenuri cumpărate cu 245 milioane euro de la Siemens și a continuat cu alte 44 de garnituri, ca parte a unui contract de 571 milioane euro. Evident că Austria avea infrastructura foarte bine pusă la punct, iar în 2008 cei 317 km dintre Viena și Innsbruck puteau fi parcurși în două ore și 40 de minute. Pe 100 de km trenurile puteau rula cu 200 km/h, iar în 2005 un tren ICE-S al Deutsche Bahn a rulat cu 305 km/h, record pentru Austria.

Primele curse lansate de Railjet au fost Budapesta – Munchen și Viena – Zurich.

Un alt eveniment special a avut loc la final de 2012 când, pe câteva tronsoane dintre Viena și Salzburg viteza maximă a trenurilor a crescut la 230 km/h. La această viteză trenul are nevoie de 1,6 km pentru a frâna de urgență.

Cum au evoluat timpii de parcurs între Viena și Salzburg (308 km)

1873: 8 ore

1933: 4 ore și jumătate

1981: 3 ore și 25 de minute

1989: 3 ore și 23 de minute

2005. 3 ore și 23 minute

2019: 2 ore și 22 minute

Zilnic sunt 33 de trenuri pe sens între cele două orașe

De la Viena la Munchen sunt 472 km și cel mai rapid tren face patru ore, cu bilete de la 30 de euro. Cine cumpără biletul chiar înainte de călătorie poate plăti 70 de euro.

De menționat că prețul diferă enorm de momentul în care cumperi biletul. Este mare dacă îl cumperi imediat înainte de călătorie și mai mic dacă îl cumperi cu mult timp în avans sau dacă alegi trenuri din afara orelor de vârf.

Viena este foarte aproape de o altă capitală, Bratislava din Slovacia, existând două rute, una de 66 km și alta de 92 km. Cele mai rapide trenuri fac 46 de minute.

Între Salzburg și Innsbruck mai există o rută mai lungă, montană, de 251 km, via Zell am See și Kitzbuhel.

Wien Hauptbahnhof

Diferența față de infrastructura de la vest și de la Est de Viena poate fi scoasă în evidență printr-o comparație. De la Viena la Paris sunt 1.400 de km și cel mai rapid drum cu trenul dureazaă 10 ore și jumătate cu două schimbări. De la Viena la București sunt 1.100 km iar drumul durează 20 de ore cu un tren direct.

O gară centrală de un miliard de euro

Austria a făcut ceea ce noi doar visăm, a deschis după câțiva ani de lucrări intense, o nouă gară în capitală: Wien Hauptbahnhof. De când există cale ferată în Viena trenurile din diversele direcții soseau în mai multe gări, dar noua gară centrală preia o bună parte dintre trenuri: peste 1.000 pe zi. Proiectul de infrastructură ocupă 50 de hectare și a fost realizat între 2009 și 2015, fiind modificate traseele liniilor de tramvai și fiind create legături cu excelenta rețea de metrou.

Din gara ultra-modernă există două trenuri pe ore către aeroport și călătoria durează doar 15 minute. Călătorii nu trebuie să ia și un microbuz, cum se întâmplă în cazul așa-numitului Henri Coanda Express…

Viena este capitala europeană cu cele mai bune legături feroviare, având trenuri directe către 15 țări, inclusiv către Moscova (prin trenul săptămânal Nisa – Rusia al RZD (Căile Ferate Ruse).

Viena mai are – de peste 55 de ani – și trenuri S-Bahn, așa-numitele trenuri Regio-Urbane care străbat rapid orașul și regiunea, oprind în 19 gări din Viena, dar și pe o rază de câteva zeci de km în jurul orașului. La noi, planurile despre Centura Feroviară a Bucureștiului nu au prea înaintat.

Confort și o mulțime de opțiuni

În vagoanele OBB sunt așa-numite zone de liniște unde oamenii se pot odihni. Cei care fac zgomot în aceste zone pot fi amendați cu 40 de euro. cei care murdăresc scaunele pot fi amendați cu 90 de euro. Sunt amendați și cei care își pun picioarele pe scaune.

Compartimente speciale, descrierea pe site-ul OBB

În așa – numitele ”zone de liniște” pasagerii sunt rugați să vorbească foarte încet, să-și pună telefoanele pe silent și să asculte muzică doar la căști. Există în multe dintre trenurile OBB Railjet Eurocity și Intercity compartimente speciale pentru femei, pentru familii cu copii mici și pentru alăptare. În plus, există și zone unde copii se pot juca, inclusiv pe tablete instalate în tren.

Există și vagoane restaurant sau altele care au secțiune de bar, meniul fiind divers și conținând (și) mâncăruri calde. Sunt și vagoane pentru biciclete în mai multe trenuri, și cu suport pentru schiuri și plăci de snowboard. Compania națională are și vagoane ce pot transporta autoturisme de până la 5,3 metri lungime.

Vagoane Nightjet ( sursa OBB)

Cu vagoanele de dormit, OBB a făcut o mișcare interesantă în 2016 când austriecii au preluat trenurile de noapte la care Deutsche Bahn urma să renunțe. Așa s-a născut brand-ul Nightjet, după ce OBB a cumpărat cu 40 milioane euro un total de 42 de vagoane de dormit și 15 vagoane – cușetă de la operatorul Deutsche Bahn. De la final de 2016 aceste vagoane au fost puse pe mai multe trenuri de noapte, cum ar fi cele dintre Munchen și Milano sau dintre Hamburg și Zurich.

În Austria căile ferate sunt ele însele un obiectiv turistic, aici găsindu-se câteva dintre cele mai frumoase peisaje montane din Europa. Printre căile ferate celebre se numără calea ferată montană Semmeringbahn, traseul prin pasul Arlberg și calea ferată Mariazell.

Investiții constante și preocuparea pentru viteză

Austria a investit constant în căile ferate, a crescut vitezele medii, a modernizat parcul de vagoane, a lansat noi trenuri internaționale și a instalat cele mai noi sisteme electronice de gestionare a traficului, pentru a permite viteze de peste 200 km/h.

În 2017 ÖBB a investit 1,7 miliarde euro în infrastructură, iar pentru 2021 bugetul estimat este de 2,6 miliarde euro. Planul de investiții este de peste 15 miliarde euro în perioada 2017 – 2022.

În toamna lui 2018 ÖBB a semnat un contract pentru a cumpăra 700 de vagoane de la Siemens Mobilty, pentru 1,5 miliarde euro, termenul de livrare pentru toate vagoanele este de cinci ani și în prima tranșă vor ajunge 72 de vagoane ce vor forma opt trenuri de zi și alte 91 vagoane ce vor compune 13 trenuri de noapte.

700 de vagoane nu sunt deloc puține, dacă ținem cont că CFR folosește zilnic aproximativ 750 de vagoane…

OBB are 41.000 de angajați și gestionează și autobuze care sunt integrate cu orarul trenurilor. Compania spune că gradul de punctualitate al trenurilor este de 96%. Anual se fac 450 de milioane de călătorii cu trenurile OBB, ceea ce înseamnă de șapte ori mai mult decât călătoriile anuale care se fac cu trenurile CFR și cu cele ale companiilor private din România.

Oameni foarte mulțumiți de trenuri

Deși uneori apar și în Austria rapoarte despre căi ferate relativ neglijate, per total austriecii sunt printre cei mai mulțumiți cetățeni UE când este vorba de călătoria cu trenul.

Datele Eurobarometru de la început de 2018 arată că în Austria este ponderea cea mai mare de oameni mulțumiți de trenuri și ponderea cea mai mare de oameni care folosesc trenuri urbane gen S-Bahn. Austria este locul unu și la capitolul gări curate și bine întreținute: 86% dintre oameni spun că sunt mulțumiți de acest lucru, în timp ce doar 26% dintre români s-au declarat mulțumiți. La capitolul punctualitate, 83% dintre austrieci s-au declarat mulțumiți, în timp ce în rândul românilor ponderea a fost la jumătate.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro