Sari direct la conținut

​VIDEO/FOTOGALERIE Dacia a ajuns să aibă 800 de roboți în uzina de la Mioveni. La ce sunt utilizați și ce ar putea urma

HotNews.ro
In uzina Dacia, Foto: Vlad Barza / HotNews.ro
In uzina Dacia, Foto: Vlad Barza / HotNews.ro

​Primii roboți au apărut acum șapte ani la Automobile Dacia, iar în 2015 numărul lor crescuse simțitor. Acum sunt peste 800 de roboți la uzină și alte 118 mici vehicule autonome care transportă piese, automatizarea existând în aproape toate secțiile mari. Robotizarea va continua cel puțin până în 2020, dar cei de la Dacia nu au vrut să spună cu cât va crește numărul roboților industriali. Deocamdată este menținut un echilibru și nu sunt planuri de a micșora numărul de angajați din cauza roboților industriali, însă în funcție de diverși factori, acest echilibru ar putea să se piardă în câțiva ani.

Roboții industriali nu sunt nici pe deparrte atât de spectaculoși ca roboții umanoizi din filme, dar sunt mult mai utili. Despre roboții din Uzina Dacia s-a scris pentru prima oară în 2011 și 2012 și nu au lipsit glumele, mai ales că asocierea dinre mașinile Dacia și roboți părea a fi începutul unui banc promițător.

Nu mai este de glumit însă de ani buni, fiindcă automatizarea s-a accentuat după 2014 mai ales la Caroserii și Presaj și în ultimii doi ani s-a investit la departamentul Motoare. Acum numărul total de roboți a ajuns la peste 800 în uzină, dar cei de la Dacia nu au vrut să spună care este, în procente, gradul de automatizare. Acest indicator a fost folosit des în trecut de oficialii companiei, ca exemplu fiind de 5% în 2015, în timp ce obiectivul pentru 2020 este de 20% grad de automatizare.

Într-o primă fază roboții par a fi încă „prietenii” angajaților și nu dușmanii metalici și reci care le „fură” locurile de muncă. Roboții sunt folosiți mai ales la posturi cu activități unde sunt riscuri de siguranță sau unde este nevoie de forță fizică.

Șefii Dacia spun că este nevoie de roboți, nu pentru a micșora numărul de angajați, ci pentru a crește performanța industrială, fiindcă unele operațiuni pur și simplu pot fi realizate mult mai rapid și mai precis de către uriașele brațe metalice.

Robotizarea trebuie privită ca fiind un aspect pozitiv, mai ales că uzina Dacia a avut mult timp un grad de automatizare mult inferior uzinelor din Vest. Robotizarea contribuie și la producerea unor mașini mai fiabile și, indiferent de contextul economic, de salarii sau de „sperietoarea” Tanger, tot trebuia să se producă și la Dacia. Întrebarea este cât de departe se va merge cu instalarea de roboți industriali.

Tonul Dacia în spațiul public s-a schimbat mult față de anii când la conducerea companiei s-a aflat Nicolas Maure, omul care acum ocupă o funcție importantă în grupul Renault și care, în mandatul său la Dacia (ianuarie 2014-aprilie 2016), a fost tranșant în legătură cu neputința statului român de a face autostrada Sibiu-Pitești, dar și în legătură cu faptul că salariile au crescut la Dacia mult peste cât și-ar fi dorit conducerea.

Nicolas Maure spunea acum aproape patru ani că autostrada Sibiu-Pitești trebuie să se facă până în 2020, că Turcia devine un concurent pentru uzina de la Mioveni și că salariile au crescut cu 140% la Dacia între 2007 și 2013.

Maure a fost un director vocal, dar cei care i-au urmat au fost mult mai moderați în spațiul public. Au dispărut în ultimii doi ani declarațiile virulente la adresa statului român legate de autostrada Sibiu-Pitești, dar și cele legate de faptul că salariile cresc și ar afecta competitivitatea uzinei. La întrebările jurnaliștilor prezenți la uzină, noul director Dacia, Antoine Doucerain, a răspuns în repetate rânduri cu sintagma ”We are ready for the future” (Suntem pregătiți pentru viitor), dar nu a dorit să dea cifre de investiții pentru viitor sau să spună exact câți roboți vor fi aduși și cât va continua automatizarea.

Dacia are aproximativ 14.000 de angajați, numărul rămânând oarecum constant în ultimii ani, iar directorii companiei au negat că robotizarea ar putea duce la reducerea efectivelor.

Dacă s-ar decide o automatizare substanțială a uzinei s-ar pierde multe mii de locuri de muncă, iar la un departament cu 1.500 de oameni ar rămâne probabil 400, cum arată experiențe trecute ale Renault în Europa de Vest, evocate de directori ai companiei în vizite din trecut la uzină.

Șefii Dacia au spus, în repetate rânduri, că nu se dorește o robotizare rapidă, iar realitatea din uzină arată că nu s-a mers într-un ritm alert. Numărul roboților a crescut într-un ritm pe care îl estimăm a fi pe undeva pe la 100-150 de roboți industriali/an în ultimii doi-trei ani.

Schimbări mari se pot vedea mai ales la Uzinaj Cartere Cilindri și Chuilasă, în departamentul Motoare, unde au fost cele mai recente investiții în robotizare.

La Caroserii, doar 6% dintre activități erau automatiizate în 2015, în timp ce acum ponderea este de 33%. Linia de asamblare generală a modelelor Dacia existentă în departamentul Caroserie este prevăzută cu un nou sistem automatizat. Robotizarea liniilor de fabricație a caroseriilor de vehicule permite eliminarea unor posturi de sudură neergonomice pentru operatori. De exemplu, în unele posturi de lucru sunt folosiți clești mari de sudură pentru accesul în anumite zone unde operațiile de sudură erau mai dificil de realizat manual.

În anul 2013, în departamentul Presaj, a fost instalată prima linie de prese automată pe care se realizează piese de dimensiuni mari. În 2015, alte trei linii de prese au fost robotizate pentru eliminarea riscurilor de securitate și diminuarea retușurilor. Automatizaea a continuat și în ultimii doi ani la Presaj.

Acolo, mediul de lucru este dificil dn cauza uriașelor prese care fac zgomote aidoma unor tunete ce zgâlțîe totul in jur. O suprafață tot mai mare a departamentului este acum ocupată de brațe robotice albe care se mișcă neîncetat în cuștile vopsite în galben. A tot scăzut suprafața ocupată în hală de presele vechi aduse din fosta RDG, o zonă cu tavan ruginit și mai puțină lumină.

Anul acesta sunt șanse ca producția Dacia la Mioveni să crească față de anul trecut (când totalul a fost de 313.000 unități) și asta se va întâmpla datorită noii generații Duster. Anul trecut au fost produse 205.000 mașini Duster în Argeș, iar acum producția este de 1.000 de Duster pe zi, ceea ce ar însemna că este foarte posibil ca producția SUV-ului să se apropie de 250.000 de unități și să reprezinte spre 75% din total, un procent record.

Pe termen scurt nu sunt semne că automatizarea va duce la concedieri la Dacia, însă dacă va continua în ritm alert după 2020 acest lucru ar fi posibil, mai ales că și uzina din tanger a ajuns la o capacitate similară Mioveni-ului și poate primi proiecte noi.

În plus, mult-discutata autostrada Pitești – Sibiu nu va fi gata prea curând, astfel că va continua situația actuală în care camioanele cu piese sau mașini pentru export pot face chiar și o zi între Mioveni și granița ungară.

Nici infrastructura feroviară nu stă bine: viteza medie a trenurilor de marfă este de 15-20 km/h, formalitățile de ieșire din țară pot dura multe ore la granița româno-maghiară, iar portul Constanța este blocat de vagoane.

Automobile Dacia în cifre

Cifra de afaceri în 2017: 5,1 miliarde euro

Număr de angajați: 14.000 (17.719 totalulo grupului Renault în România)

Număr de furnizori în țară: 1.500

Producție în 2017: 313.883 automobile și 45.036 caroserii vopsite

Producția de motoare anul trecut: 930.000

Producția de cutii de viteze anul trecut: 630.000

Exporturi: 93% din producție.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro