VIDEO INTERVIU Cercetator american despre gazele de sist: Europa pierde teren fata de SUA in industrie din cauza costurilor mari la energie / Cele mai multe probleme in exploatarea gazelor de sist sint scurgerile la suprafata

Europa incepe sa aiba probleme tot mai mari de competitivitate in industrie din cauza preturilor mari la energie (gaze naturale, electricitate), in timp ce SUA atrag investitii majore tocmai datorita preturilor scazute, spune intr-un interiviu pentru HotNews.ro cercetatorul american Thomas Murphy. El declara ca dezvoltarea productiei de gaze de sist nu se poate face fara campanii sustinute de informare a publicului si vorbeste despre principalele probleme tehnice ale procesului tehnologic. Thomas Murphy mai spune ca integritatea standardelor si a inspectorilor este esentiala pentru a evita orice probleme si sustine ca temerile privind infestarea pinzei freatice cu substante nocive sint alimentate de „dezinformarea” practicata de unii militanti.

• Thomas B. Murphy este co-director al Centrului de cercetari Marcellus al Universitatii de Stat Pennsylvania. Centrul Marcellus cerceteaza impactul hidrocarburilor de sist asupra economiei, comunitatilor si mediului, colaborind cu agentii guvernamentale, reprezentantii comunitatilor locale, proprietari de terenuri, industria petroliera, grupurile de mediu (Vezi aici mai multe detalii).

Vezi interviul VIDEO complet

Rep: Care au fost cei mai vocali contestatari ai productiei de gaze de sist si ai fracturarii hidraulice in statul Pennsylvania?

Thomas B. Murphy: Exista o categorie de voci – sunt multe voci care au intrat in discutia despre dezvoltarea energiei pe baza de sist, in cazul de fata pe baza gazelor de sist. Nu doar in Pennsylvania, ci si in unele dintre statele din jur. Au ridicat mai multe probleme, iar unii reprezentanti ai mediului academic erau interesati sa afle care sunt lipsurile stiintifice. Si existau voci care incercau sa identifice acele lipsuri. Pentru noi, un lucru de mare interes pentru noi a tinut de sustinatorii stiintei pozitive. Au fost oameni care au protestat doar pentru a stopa procesul, iar unii au protestat pentru a opri cercetarea. Noi nu sustinem asa ceva. Ne intereseaza ca folosim energie, ca cel mai probabil vom folosi energie, credem ca energia pe baza sisturilor, in cazul de fata gazele de sist, se va dezvolta in timp. Aceasta este tendinta la nivel global. Cautam parteneri in acest proces si constatam ca unele dintre marile organizatii guvernamentale sustin stiinta pozitiva. De obicei devenim parteneri cu acestea in cadrul mai larg al procesului.

Rep: Ati vazut vreun lider sau lideri religiosi implicati in acele proteste, asa cum s-a intamplat aici, in Romania?

Thomas B. Murphy: In SUA nu am observat ceva din partea vreunei organizatii religioase, bine structurate in discurs, pot sa existe cateva voci ratacite, dar nu vreun efort religios organizat. Nu pana acum.

Rep: In Romania sunt multi care fac legatura intre protestele impotriva gazelor de sist si Rusia. Sunteti la curent cu vreo legatura pe care Rusia ar avea-o cu proteste de oriunde din lume?

Thomas B. Murphy: Am urmarit ce a scris presa pe aceasta tema, in diverse moduri, aici si in diverse locuri din Europa. Nu am vazut nicio implicare in ceea ce-i priveste. Exista multe speculatii si ceea ce a aparut pana acum e cel mult speculatie.

Rep: In SUA, care sunt principalele diferente pe care le-ar face energia pe baza de sist, comparativ cu ceea ce se intampla in urma cu 10 ani?

Thomas B. Murphy: Sunt cateva astfel de diferente, dar una pe care as sublinia-o pentru inceput este ca in locuri unde se dezvolta proiecte energetice pe baza de sist, anume pe baza gazelor de sist, constatam o dezvoltare a fortei de munca. Aceasta are un impact asupra institutiilor economice, care isi rescriu curricula, asupra industriei in sine prin angajarile care se fac la nivel local. Si am vazut multi oameni, in primul val de dezvoltare si explorare, de care companiile aveau nevoie si ii aduceau din alte locuri. Iar acum companiile incearca sa apeleze la forta de munca, bunuri si servicii la nivel local. Acest lucru are un impact asupra fortei de munca locala. Initial 80% veneau din alte parti, acum 80% sunt de-ai locului. E un aspect pozitiv.

Mai vedem ca omul obisnuit, de exemplu, ar putea crede ca cele mai multe angajari se fac la compania de energie. Ceea ce constatam ca cea mai mare parte dintre angajari este facuta doar partial de compania de energie, iar contractorii la care acestea fac apel sunt parte esentiala in intreaga poveste. Arhitectii, inginerii, companiile de transport, subcontractorii etc.

Mai constatam ca numarul autoritatilor de reglementare si al inspectorilor a crescut dramatic. La care se adauga restaurantele, hotelurile, liniile aeriene, firmele de inchiriat masini. De exemplu, avem un aeroport in orasul Williamsport (Pennsylvania, in zona formatiunii geologice Marcellus – n.red.) care inregistra pierderi in serviciile aeriene in urma cu doar trei ani. Acum, nu doar ca se mentine, dar apeleaza la avioane mai mari si introduce o linie suplimentara si-si reconstruieste un terminal.

E interesant ca si in statul New York unele aeroporturi inregistreaza o crestere. Deci urmarim aceste evolutii, asa cum urmarim si alte lucruri precum impactul asupra industriei hoteliere si cresteri majore a ratei de ocupare a hotelurilor. Fiecare hotel din orasul Williamsport fie s-a extins, fie si-a refacut structura, fie este nou. Exista cinci hoteluri noi, in constructie sau recent finalizate. Urmarim si lucruri precum industria feroviara, care aduce materiale folosite in productie si care inregistreaza, de asemenea, cresteri considerabile.

Din nou, nu este vorba doar despre activitatile de forare, ci si despre ramificatiile economice ale acestui proces. In acea zona se inregistreaza cresteri, iar rata somajului scade, in conditiile in care economia americana in ansamblul ei inregistreaza un somaj mai mare.

Rep: In Europa, multi sunt foarte preocupati de faptul ca Europa si-ar pierde fabricile in favoarea Statelor Unite, unde preturile la gaze au scazut cu 50% in unele zone. Vedeti Europa drept o victima a acestei explozii a productiei de gaze de sist? Si ar fi doar Europa o victima, sau si altii?

Thomas B. Murphy: Europa cred ca incepe sa dea semne ca pierde teren din cauza costurilor mari la energie, nu doar in cazul gazelor naturale, ci si la electricitate, de exemplu. Daca ne referim la gaze naturale, pretul lor in Europa este de cinci ori mai mare decat in SUA, in acest moment. Daca ne uitam la Asia, costul si aria afectata este chiar si mai mare. Cu siguranta ca piata va renunta la o parte din capacitatea sa de productie in favoarea unor preturi mai predictibile din alte parti ale lumii – in acest caz, SUA. Constatam ca afaceri se intorc in SUA. Urmarim in prezent o investitie evaluata la 80 de miliarde de dolari, facuta de industrii care revin in Statele Unite pe parcursul urmatorilor trei ani. Si este vorba doar despre proiecte anuntate, nu despre speculatii. Sunt lucruri tangibile.

Rep: Care industrii se intorc sau se muta in SUA ca urmare a dezvoltarii in domeniul gazelor de sist?

Thomas B. Murphy: De exemplu, industria petrochimica, cea care isi mutase mare parte din activitati in alte tari in cautarea unor preturi mai mici la gaze naturale. Acestea sunt esentiale in multe domenii. Din cate inteleg, 94% din produsele pe care le folosim in viata noastra contin componente chimice, iar in mare parte din acest proces chimic este folosita o componenta petrochimica. Puteti vedea cum gazele naturale au un mare impact in acest domeniu. Dar sunt multe alte lucruri: otelul, sticla…

Un alt lucru: am pierdut circa jumatate din productia de ingrasaminte pe baza de azotati, in favoarea altor tari. O buna parte s-a dus in Rusia, din cauza capacitatilor de productie de acolo si a costului redus pentru gaze naturale. Constatam ca aceasta tendinta scade, iar capacitati de productie se dezvolta in SUA, in special in regiunile centrale, datorita costurilor reduse.

Rep: Este evident ca Rusia este o victima a acestui boom din SUA, din ceea ce spuneti si din reactiile Kremlinului si din directivele date Gazprom – trebuie sa mergeti si sa apelati la fracturare hidraulica, altfel veti pierde acest tren. Ce alti furnizori majori de petrol si gaze apreciati ca ar putea deveni victime ale acestui boom din SUA?

Thomas B. Murphy: Nu as spune asa, as spune ca ar fi afectati. Se poate vedea ca exista un impact, pe masura ce inainteaza lucrurile. Sunt cateva tari din Orientul Mijlociu care livreaza mult gaz lichefiat (LNG), din care mult era destinat pietei SUA – cifra des mentionata in piata este de 26% din gazul lichefiat (LNG) gata de livrare era destinat pietei americane. Iar SUA sunt pe cale sa devina, foarte rapid, o natiune exportatoare, are potentialul sa devina o tara exportatoare, dar cu siguranta nu sa ramana una importatoare. Deci o buna parte din acele livrari se intorc in piata, ceea ce are un efect asupra pretului, ceea ce are un impact suplimentar. Deci din acest punct de vedere pot fi identificate cateva tari din Orientul Mijlociu.

Un alt lucru de notat tine de Asia de Sud-Est, unde exista preturi mai mari, dar si costuri mai mari pentru desfasurarea afacerilor. Australia trebuie luata si ea in considerare: desi recent au fost anuntate proiecte de sist si acolo, exista o preocupare ca pretul productiei de acolo – din diverse motive, inclusiv cel al fortei de munca – va avea un impact asupra destinatiilor gazelor naturale. Iar daca incepem sa exportam din SUA, daca va fi extins Canalul Panama, lucru in desfasurare, iar gazul natural va incepe sa fie exportat pe acolo, atunci o parte din acele gaze naturale ar putea merge catre unele piete asiatice. Japonia, Coreea de Sud sunt interesate de asa ceva. Lucru care ar avea, din nou, asupra structurii preturilor pentru gazele venite din locuri precum Australia.

Exista discutii similare in cazul Africii de Est. Ganditi-va la descoperirile mai semnificative din largul Mozambic, de exemplu. Iar companiile incep sa ia decizii si in functie de noile dinamici ale pietei.

Rep: Pana acum am vorbit in principal despre avantajele gazelor de sist. Dar exista numeroase ingrijorari, mai ales intr-o tara precum Romania, in legatura cu impactul acestor tehnologii, al fracturarii hidraulice, asupra mediului. Ce credeti ca trebuie sa faca o companie care vine aici – Chevron, poate altele – in legatura cu acest lucru? Cum credeti ca trebuie sa raspunda acestor ingrijorari?

Thomas B. Murphy: Nu cred ca e limpede ca unul dintre lucrurile principale care trebuie facute de la bun inceput este o ampla campanie de educare a comunitatii celor interesati. Iar aceasta comunitate este foarte extinsa. Include omul de pe strada, publicul larg, organizatiile de mediu si, fara indoiala, oficialitatile, comunitatea de afaceri. Realitatea este ca trebuie furnizata informatie solida, bazata pe date stiintifice, pentru ca oamenii sa decida implicatiile acestor lucruri.

Am indentificat cateva chestiuni in lucrurile pe care noi le-am facut in relatia cu aceasta comunitate a partilor interesate. Am avut sute de intalniri in fiecare an. Iar una dintre problemele care s-au facut auzite foarte rapid a fost preocuparea oamenilor fata de calitatea apei – va fi contaminata apa? Un lucru pe care l-am aflat din ceea ce am facut noi – si am facut multe masuratori – este ca afectarea panzei freatice nu se intampla in realitate. Am vazut ca multi oameni sunt ingrijorati de acest aspect si cred ca, in mare parte, motivul este dezinformarea care este comuna pe Internet, iar unii militanti o promoveaza.

Rep: Dar stiu ca au existat astfel de incidente in SUA, in care au fost implicate in special companii mai mici. Credeti ca este imposibil pentru o companie majora sa inregistreze un astfel de incident? Pot ele sa spuna pur si simplu ca aceste lucruri nu se vor intampla si sa dea asigurari in acest sens?

Thomas B. Murphy: Sa identific trei locuri in aceasta privinta si sa raspund apoi direct intrebarii. Am analizat eventualele efecte asupra apei si am identificat trei modalitati.

Una: fluidele care trec spre suprafata, spre apa freatica. Iar, dupa cum am spus, nu am vazut ca acest lucru sa se intample in SUA, nici in cazul companiilor mari, nici in cazul celor mici. La nivel federal, Agentia pentru Protectia Mediului a aratat ca acest lucru nu s-a intamplat, lucru pe care-l pot spune, la nivel de stat, si autoritatile statale de reglementare.

Urmatoare modalitate: cea legata de puturile de foraj orizontale sau laterale, caz in care nu am inregistrat probleme. In cazul puturilor verticale, am vazut infiltrari in anumite cazuri, dar nu de componente chimice, ci de gaz, dar nu din adancime, ci din nivelurile superioare, gaz de natura biogena care si-a facut loc in afara putului de foraj. Aceasta este chestiunea integritatii puturilor. Referindu-ne, din nou, la exemplul Pennsylvaniei, am vazut ca astfel de lucruri s-au petrecut, in trecut, in circa 20 de locatii. In mare masura, situatia a fost rezolvata in Pennsylvania prin: in primul rand, identificarea problemei; in al doilea rand, schimbarea regulilor si reglementarilor dupa care trebuie sa opereze companiile, cresterea standardelor si imbunatatirea calitatii produselor si procedurilor de lucru, schimbarea integritatii structurii puturilor de foraj. Deci problema a fost in mare masura scoasa din discutie.

Al treilea lucru pe care l-as mentiona este scurgerea la suprafata. Iar acesta este lucrul fata de care majoritatea oamenilor nu pare sa manifeste ingrijorari, dar realitatea este, uitandu-te la rapoartele de inspectie, ca aici apar cele mai multe dintre probleme. In mod obisnuit, nu sunt sunt scurgeri mari, ci mai degraba mici – cinci galoane, 50 de galoane (18-180 de litri – n.red.). Ceea ce constatam e ca in majoritatea statelor au fost modificate regulile, Pennsylvania fiind, din nou, un bun exemplu. Acum, companiile care opereaza acolo trebuie sa plaseze materiale impermeabile la suprafata, care sa previna infiltarea oricaror fluide de la suprafata in apa freatica. Cand totul a inceput, discutia se lega de eventuale scurgeri de jos in sus. Or, stiinta nu sustine aceasta posibilitate.

Revenind la intrebare, nu cred ca problema nu tine de dimensiunea companiei. Totul se reduce la inspectie si la regulile si reglementarile aplicate, precum si la transparenta procesului. Asa am constatat noi in foarte multe locuri din SUA.

Rep: Sunteti la curent cu standardele din Romania, v-ati uitat pe dosare?

Thomas B. Murphy: Nu pot spune ca am citit toate dosarele.

Rep: Dar din cate stiti, cum se compara standardele romanesti cu cele federale si locale din SUA?

Thomas B. Murphy: Un lucru care trebuie evidentiat este ca majoritatea forajelor – fie ca vorbim despre operatiuni asa-zis neconventionale precum cele de sist or despre foraje conventionale – inregistreaza numeroase similaritati. Regulile si reglementarile pentru primul caz sunt similare celor din cazul al doilea. In Romania se foreaza de foarte, foarte mult timp, de peste 100 de ani, asa cum s-a intamplat in multe locuri din SUA. Deci regulile de protejare a mediului si a comunitatilor, aplicate de foarte multa vreme aici in Romania, sunt in mare masura comparabile cu cele de care este nevoie in cazul gazelor de sist.

Acestea fiind spuse, exista nuante si diferente si pot fi aplicate avansurile pe care le inregistram in SUA. Acesta este unul dintre motivele pentru care tinem conferinte: reprezentanti ai mediului academic sa impartaseasca aceste informatii, autoritati si foruri de reglementare sa vina laolalta si sa-si impartaseasca experientele. Asa incat ceea ce s-a intamplat in SUA sa poata fi folosit acolo unde experientele sa poate fi aplicate in Romania, iar acolo unde nu pot fi folosite, sa fie gasita expertiza care sa ajute.

Rep: Una dintre principalele ingrijorari din Romania, dar si din alte locuri, precum Polonia, tine de capacitatea autoritatilor locale de a-si face treaba. Ati vazut astfel de probleme in SUA? Cum s-a rezolvat problema? Pentru ca ne putem imagina ca pot sa existe oameni lenesi, corupti, poate chiar prosti.

Thomas B. Murphy: Nu cred ca ma pot referi la prosti si corupti, dar pot sa vorbesc despre proces in general. In 2008, in Pennsylvania, a existat o problema cu provenienta apei. In acel moment, guvernul a decis sa intervina si sa opreasca tot procesul la nivelul intregului stat. Toti cei care desfasurau explorari au lucrat trei luni pana au intocmit reguli si reglementari si, in momentul in care au simtit ca este totul in regula, le-au explicat industriei, au oferit predictibilitate pentru industrie si public si au putut sa mearga mai departe.

Acesta este un exemplu simplu pentru a reflecta la schimbare. Unul care sa raspunda mai bine intrebarii este ca, in Pennsylvania, cam in aceeasi perioada a fazelor timpurii de dezvoltare, numarul inspectorilor era mic. In acel moment, am avut o crestere exploziva a pretului permiselor. Banii veniti din taxele de permis au fost folositi integral pentru angajarea si pregatirea unor noi inspectori si sa-i trimita pe teren.

Din acel moment, numarul inspectiilor s-a dublat in fiecare an. A fost o crestere majora a inspectiilor si, daca inainte se inregistra o crestere rapida de cazuri in care regulile erau incalcate, acum vedem o tendinta inversa, ceea ce cred ca este foarte important. Lectia este ca trebuie sa mentii un echilibru intre forta de inspectie si numarul de puturi, care creste de-a lungul timpului, sa ai grija ca acei inspectori sa fie instruiti, sa ai grija ca publicul este sigur ca acei inspectori isi fac treaba si au abilitatile necesare pentru aceasta, dar si ca rapoartele lor sunt foarte transparente, iar publicul poate avea acces la ele. Asa incat procesul evolueaza corect si exista persoane care au o raspundere.

Rep: O chestiune tehnica: o alta problema care ridica ingrijorari aici tine de sursele de apa. In special la Barlad par sa existe probleme. Cum rezolva astfel de probleme companiile in SUA, avand in vedere ca cererea pentru apa a crescut abrupt in acele zone?

Thomas B. Murphy: Un exemplu pe care l-am folosit este ca, in prezent, mai putin de 1% din apa disponibila in statul Pennsylvania, unde exista destula apa, este indreptata catre Marcellus Development. Chiar si raportat la cea mai ridicata rata inclusa in predictiile autoritatilor de reglementare, procentul este considerat foarte mic. Energia termica sau cea nucleara, serviciile publice de furnizare a apei, agricultura, industria – toate folosesc mult mai multa apa decat vedem in cazul industriei de sist. Astea fiind spuse, este de vorba de 12-20 de milioane de litri de apa indreptati catre putul de fracturare hidraulica. Pare foarte multa apa, dar comparand cu intregul, vezi ca este, de fapt, un volum mic.

Intrebarea era de unde vine apa si unde se duce si ce inseamna aceste lucruri aici, in Romania. Am vazut, initial, ca au existat preocupari in legatura cu aceste lucruri. In Pennsylvania si in alte zone din SUA, apa provine din surse de suprafata. Nu apa freatica, ci de suprafata. Nu in toate cazurile, dar in foarte multe cazuri. Am constatat si ca, foarte rapid, tehnologia a avansat si permite, acum, reciclarea apei care revine la suprafata dupa procesul de fracturare. Daca initial, in 2007-2008, nu era reciclata deloc, in prezent, la nivelul statului, se recicleaza 98% din aceasta apa. E o diferenta majora.

O alta situatie este ca apa care are deja un anumit nivel de contaminare – poate sa provina de la o mina, de la o statie de tratare a apei sau din alte surse – este folosita acum reutilizata de aceasta industrie. Dar e nevoie de reguli si reglementari pentru ca acest lucru sa se poata intampla, iar acest lucru se intampla. Pot fi modificate reglementarile pentru a permite acest lucru? Raspunsul pare sa fie da.