VIDEO Laurențiu Luca, Synevo: „Istoria se repetă. Nu e doar o expresie”. Ce poate învăța un lider din cărți despre business, tehnologie și oameni

Poate o carte despre geopolitică să te ajute să conduci mai bine o companie? Dar istoria să-ți explice ce se întâmplă astăzi în lume sau un meci de hochei să-ți arate cum pot ajunge doi competitori să discute mai ușor? Pentru Laurențiu Luca, care coordonează activitatea Synevo în mai multe țări din Europa de Sud-Est, lectura nu pare să fie o activitate separată de viața profesională. Dimpotrivă. Cărțile se întâlnesc cu businessul, medicina, tehnologia și geopolitica, iar ideile descoperite într-o pagină ajung, uneori, să ofere o altă perspectivă asupra businessului, a oamenilor sau chiar asupra lumii în care trăim.

Citește mai multe cărți în același timp, în formate diferite: ascultă audiobookuri atunci când îi este mai simplu, citește pe telefon în timpul călătoriilor, iar acasă preferă cărțile în format fizic. Istoria ocupă un loc important printre lecturile sale, nu pentru că ar oferi răspunsuri exacte despre viitor, ci pentru că poate readuce în atenție lecții pe care avem tendința să le uităm, a povestit Laurențiu Luca într-un interviu cu Cristina Bălan.

„Nu pot să spun că înțeleg prezentul. Numai că istoria se repetă. Nu e doar o expresie. Istoria se repetă și de multe ori vezi în întâmplările din istorie ceea ce este sau se va întâmpla în viitor. Cred că, mai mult decât înțelegerea viitorului, este important să învățăm lecțiile. Adică să învățăm măcar greșelile sau lucrurile care ne pot ajuta și pe care să le aplicăm”, spune Laurențiu Luca. De aici începe o conversație care trece de la The Triangle of Power, cartea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, la tehnologie și reglementare, de la competiția dintre companii la colaborarea dintre lideri și de la fericire la empatie. Iar multe dintre ideile desprinse din cărți se întorc, inevitabil, în business.

Lecții de geopolitică aplicate în business

Una dintre lecturile care l-au impresionat pe Laurențiu Luca este The Triangle of Power, cartea lui Alexander Stubb. Spune despre ea că are un realism și o claritate rar întâlnite în cărțile despre politică externă. Unul dintre motive este perspectiva autorului: nu privește politica globală din exterior, ci scrie din interiorul ei. „Este scrisă simplu, direct, clar”, subliniază Laurențiu Luca, care apreciază și faptul că limbajul folosit de Stubb nu este unul academic, în ciuda backgroundului său.

Cartea pornește de la o lume în care conflictul, cooperarea și competiția nu se exclud, iar Laurențiu Luca vede o paralelă directă cu mediul de business.

Companiile din același domeniu concurează pentru clienți și cotă de piață, dar asta nu înseamnă că nu pot lucra împreună atunci când există un obiectiv comun. Dă exemplul furnizorilor privați de servicii medicale din România: sunt competitori în piață, dar colaborează în cadrul asociației de profil pentru teme care privesc întreaga industrie.

„În business poți și trebuie să ai capacitatea și disponibilitatea să te conectezi cu alți lideri din domeniu pentru un scop comun mai bun”, spune el. Uneori, această apropiere se produce și în afara sălilor de ședință. Un sport practicat împreună, o carte, un film sau pur și simplu o conversație informală pot face mai ușoară discutarea unor subiecte dificile.

Laurențiu Luca povestește că i s-a întâmplat de mai multe ori ca lucrurile pe care le avea în comun cu oameni din propria companie sau din alte organizații să faciliteze ulterior colaborarea. În timpul pandemiei, această logică a devenit și mai vizibilă. Companiile private din sănătate au ajuns să colaboreze nu doar între ele, ci și cu sistemul public și cu spitalele de stat. 

„Un scop comun, dacă este înțeles corect, aliniază și, indiferent de competiția care există, te forțează să colaborezi.”

După conflict, dialogul rămâne important

Dar ce se întâmplă după un conflict? Mai poate exista cooperare? Laurențiu Luca crede că da și se întoarce din nou la istorie pentru argumente. „No matter what, trebuie să găsești tot timpul o cale de a rediscuta”, spune el.

De aici, conversația ajunge la Destined for War, cartea lui Graham Allison, și la „capcana lui Tucidide” – ideea potrivit căreia ascensiunea unei noi puteri poate genera conflict cu puterea dominantă. Pentru Laurențiu Luca, astfel de lecturi sunt importante tocmai pentru că oferă o perspectivă mai largă asupra evenimentelor pe care le vedem desfășurându-se în prezent.

Iar una dintre ideile din cartea lui Stubb care l-a surprins cel mai mult este rolul Sudului Global. „Istoric am fost educați cumva în această bipolaritate Vest-Est”, explică el. Dezvoltarea unor economii precum India și creșterea influenței politice și economice a țărilor din Sudul Global schimbă însă această perspectivă: „Pentru mine a fost o surpriză revelatoare să fie atât de bine argumentat și să i se dea această importanță, pentru că, de fapt, asta spune președintele Stubb: Sudul Global va fi cel care va înclina balanța între Est și Vest.”

Experiența profesională îi oferă și o perspectivă directă. Grupul din care face parte Synevo are o prezență importantă în India, iar Laurențiu Luca spune că dimensiunea pieței și diferențele dintre regiuni arată cât de greu este să privești o țară de asemenea dimensiuni ca pe un bloc uniform.

Tehnologia avansează. Reglementarea încearcă să țină pasul

Dintre marile transformări descrise de Alexander Stubb, cea pe care Laurențiu Luca o resimte cel mai puternic în business este tehnologia: „Tehnologia avansează și nivelează accesul consumatorilor”. Efectele sunt însă în ambele direcții. Accesul mai larg la informație poate fi un câștig, dar aceleași instrumente pot fi folosite pentru manipulare, pentru amplificarea unor conflicte sau pentru răspândirea informațiilor false.

În această discuție aduce și Nexus, cartea lui Yuval Noah Harari, și problema consecințelor tehnologiei pe care societatea încă nu știe întotdeauna cum să le gestioneze.

„Noi vrem să avem puterea utilizării tehnologiei, dar când vine răspunderea nu vrem să ne-o asumăm”, spune Laurențiu Luca. În opinia sa, reglementarea este necesară, chiar dacă există permanent riscul ca regulile să rămână în urma vitezei cu care se dezvoltă tehnologia.

Uniunea Europeană, Statele Unite și China au abordări diferite, iar el admite că nu există un răspuns simplu despre modelul ideal. Este însă convins că absența totală a regulilor nu reprezintă soluția.

Astfel, folosește o comparație simplă: limita de viteză de pe autostradă.

Poate că șoferului nu îi convine întotdeauna să încetinească și poate că mașina îi permite să meargă mai repede. Regula există însă pentru ca toți cei care circulă pe acel drum să o poată face în siguranță. 

„Reglementarea nu înseamnă să pui frână, nu înseamnă control sută la sută. Înseamnă să fii sigur că lucrurile nu se duc într-o direcție greșită.”

În medicină, viteza tehnologiei vine și cu o responsabilitate în plus

În sănătate, această discuție devine cu atât mai importantă cu cât tehnologia evoluează rapid, iar greșelile au consecințe directe asupra oamenilor. Laurențiu Luca vorbește despre nevoia companiilor medicale de a ține pasul permanent cu aparatura, testele, procedurile și tratamentele noi: „Trebuie să fim tot timpul într-un avans tehnologic și procedural față de un standard care exista. Medicina se schimbă foarte mult.”

Pentru el există însă o dimensiune suplimentară. Este medic ca formare, iar businessul din sănătate nu poate fi separat complet de etica profesiei. „Este și un scop de business, pentru că nimeni nu face un business fără un scop, dar este și direcția corectă. Eu am terminat medicina și asta e o anvelopă suplimentară – etica medicală, să faci bine în ceea ce faci”, menționează Laurențiu Luca.

Viteza cu care se schimbă domeniul obligă companiile să testeze idei, să se adapteze și să investească permanent. Dar tehnologia nu rezolvă singură una dintre cele mai sensibile părți ale medicinei: interacțiunea cu omul.

Empatia rămâne fundamentală

Un pacient nu intră într-un centru medical în aceeași stare în care intră într-un magazin sau într-un cinematograf. De cele mai multe ori există o întrebare, o teamă sau o îngrijorare în spatele vizitei.

Tocmai de aceea, spune Laurențiu Luca, empatia rămâne fundamentală: „Poți să ai orice tehnologie existentă pe Pământ. Modul cum vorbești, modul cum interacționezi, modul cum înțelegi, cum spui «te înțeleg» este foarte important.”

Synevo măsoară constant feedbackul pacienților privind interacțiunea cu serviciile companiei. La dimensiunea unei organizații cu aproape 2.000 de oameni în România și aproximativ 300 de locații, provocarea este ca același standard de calitate să poată fi menținut peste tot. Dar același principiu se aplică, spune el, și în interiorul companiei: „Nu cred că există organizații de succes care să aibă oameni care nu cred în ceea ce fac. E foarte greu.”

Pentru Laurențiu Luca, leadershipul nu înseamnă ca un singur om să aibă toate răspunsurile. Din contră. „Indiferent cât de unic, deștept ai fi, trebuie să ai echipa, înțelegerea și resursele să meargă în direcția pe care tu sau voi ați stabilit-o”, subliniază el, descriind propria poziție în organizație mai degrabă ca parte dintr-un mecanism decât ca pe una aflată deasupra lui.

„Eu sunt Laurențiu și nu sunt opoziție în companie. Sunt parte dintr-un angrenaj care funcționează, dintr-o echipă care funcționează și fiecare dintre noi este important. Nu este unul mai important decât celălalt. Echipa primează.”

De ce crede că românii sunt atât de preocupați de „ce urmează”

Discuția despre Finlanda, țară aflată constant în partea de sus a clasamentelor internaționale privind fericirea, ajunge inevitabil și la România. Ce îl face pe el fericit? Răspunsul nu pornește de la lucrurile pe care le are, ci de la perspectivă. Călătorește mult și spune că experiența altor țări îl ajută să privească diferit și România: „Fericirea are și nevoie de perspectiva potrivită.”

La nivel personal, spune că o găsește în ceea ce face, în lucrurile despre care simte că au semnificație, dar mai ales în interacțiunea cu oamenii și în satisfacția lucrului bine făcut. În cazul românilor, crede că există și o dimensiune culturală care ne face să ne uităm permanent spre etapa următoare.

„Noi vrem să ardem foarte repede etape. Vrem să avem sistemul de sănătate din Franța sau din Spania, să conducem mașini nemțești. Vrem să ardem etape.” Problema, spune el, este că schimbările nu se produc peste noapte: „Cred că suntem foarte încrâncenați în «what’s next» și nu avem timp sau nu ne oferim timp să facem un pas în spate și să spunem: parcă nu e chiar așa de rău.”

Imaginea prin care explică această diferență este una simplă și foarte românească: drumul spre Brașov. Putem să vedem doar aglomerația din trafic sau, din când în când, să ridicăm privirea și spre munți.

Patru cărți în același timp și o regulă simplă: „Să citim orice”

Laurențiu Luca nu citește o singură carte de la prima până la ultima pagină înainte să înceapă alta. În perioada interviului avea patru lecturi în paralel, în formate diferite. Recitea Singură pe Drumul Mătăsii, de Sabina Fati, o carte care îi trezește curiozitatea de a compara lumea descrisă în urmă cu aproximativ un deceniu cu realitatea geopolitică de astăzi. Citea și Ce ne facem cu atâția proști?, de Theodor Paleologu, asculta un audiobook despre mari întâmplări din istorie și avea în paralel o carte de povestiri de Narine Abgarian.

Pentru el, nu formatul contează însă cel mai mult: „Formatul este mai puțin important atât timp cât pui mâna pe carte. Că e pe telefon, că e pe tabletă, că e audiobook.”

Recomandarea sa este și mai simplă: „Eu recomand în primul rând să citim orice. Software for brains. Orice.” Printre cărțile pe care le recomandă se află Abraxas, de Bogdan-Alexandru Stănescu, și Range, de David Epstein, o carte despre avantajul unei perspective generaliste într-o lume care încurajează tot mai mult supraspecializarea.

Ideea din Range se leagă, de altfel, de aproape întreaga conversație: expertiza este importantă, dar la fel de importantă poate deveni capacitatea de a ieși din propriul domeniu și de a privi aceeași problemă din mai multe unghiuri.

Poate tocmai de aceea, pentru Laurențiu Luca, o carte despre politica externă ajunge să vorbească despre business, una despre istorie poate explica ceva din prezent, iar povestea unui sportiv poate deveni o lecție despre presiunea din viața profesională. Pentru că, spune el despre Open, autobiografia lui Andre Agassi, dincolo de antrenament și performanță există o luptă mai puțin vizibilă: cea psihologică.

„Poți să te antrenezi să fii cel mai bun, dar, dacă nu ai forța și tăria psihică să crezi în ceea ce faci și că vei câștiga, nu este suficient”, spune Laurențiu Luca. Iar pentru el, lecția nu rămâne doar pe terenul de tenis. Se aplică la fel de bine și în lumea companiilor.

Acest articol face parte din proiectul „Fila cu Filă”, susținut de ING Business PRO. ING crede că oamenii și afacerile cresc atunci când au mai mult timp pentru idei, decizii și planuri de viitor. Prin ING Business PRO, ajută antreprenorii să își gestioneze mai simplu finanțele companiei, cu instrumente digitale concepute pentru nevoile de zi cu zi ale business-ului.

Articol susținut de ING Business PRO