VIDEO Libertatea de exprimare si interesul public, intre raportul MCV si derapajele media - dezbatere CNA la Parlament

Dezbaterea organizata vineri de CNA pe tema „Libertatea de exprimare – drept fundamental, dar nu absolut” a starnit confruntari acide de opinii intre participanti. Campaniile agresive si impotriva unor autoritati sau institutii, „linsajele mediatice”, referirile la media din raportul MCV, rolul si capacitatea de interventie a CNA, nevoia de mai multa sau mai putina (auto)reglementare in media au starnit confruntari aprinse intre participanti. Printre acestia s-au numarat membri CNA, reprezentantii ONG-urilor de media si ale asociatiilor de jurnalisti, ai mediului academic, ai Ministerului Culturii, ai CSM, parlamentari precum Sorin Rosca Stanescu si Georgica Severin, dar si jurnalisti. „Parca ma uit la televizor”, a spus un participant in momentul unui schimb de replici intre Adrian Ursu si Andreea Pora.

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT dezbaterea de la Palatul Parlamentului
Secvente VIDEO de la dezbaterea CNA

Temele dezbaterii:

Observatiile Comisiei Europene semnalate in Raportul MCV privind „campaniile mediatice impotriva unor institutii si personaje-cheie ale Justitiei”;
Libertatea de exprimare. O garantie esentiala a tuturor celorlalte drepturi si libertati protejate de CEDO;
Interesul public. Rolul important al presei in informarea opiniei publice;
Limitele criticii acceptabile la adresa oamenilor politici sau a organismelor guvernamentale. Jurisprudenta CEDO;
Derapajul media. Cauze si solutii.

Laura Georgescu, presedinte CNA:

Pornim de la un studiu de caz, retragerea licentei OTV, care oricum expira. Propunerea de retragere a licentei nu era conditionata de validarea unui presedinte al Consiliului. Ordinea de zi fusese stabilita.
S-a intamplat sa vedem o proiectie total deformata in presa. Ce e mai simplu, atac autorul, sau incerc sa fac o propunere, sa schimbam legea?
Unde incepe libertatea de exprimare, unde se termina ea? Nu s-a suprimat o publicatie cu incalcarea Constitutiei, am aplicat o lege.

Georgica Severin, parlamentar PSD, Comisia pentru Cultura, Arta si Media de la Senat:

Libertatea de exprimare – drept fundamental sau absolut. Raspunsul meu e ca libertatea de exprimare este un drept fundamental si absolut, e un lucru nenegociabil.
Exista multi factori care pot afecta libertatea de exprimare.
Trebuie sa existe un control, dar nu asupra continutului, ci asupra mijloacelor prin care acesta e transmis publicului
Nu se pune problema daca OTV ca producator de continut trebuia inchis sau nu. Problema c are se pune e daca OTV, ca detinator al unei licente, a respectat aceste conditii.
Organizarea e binevenita, dar momemtul nu e ccel mai potrivit. Dupa raportul MCV, am avut neplacerea sa constat un amestec inimaginabil al Comisiei Europene. Organizarea repede-repede pe aceasta tema cred ca nu trimite semnalul potrivit.
CNA este un organism de control, dar initiativele legislative apartin Parlamentului. CNA aplica legile din Parlamenent, nu le creeaza.
Bugetele de publicitate au scazut fundamental fata de acum 4-5 ani. De aceea vedem stiri pe care realizatorii nici nu si-au imaginat ca le-ar fi putut face acum cativa ani.
O problema asupra careia noi la Comisie ne vom apleca in mod special – riscul monopolului retelelor de cablu care vor sa promoveze continutul propriu. Vedem deja cum retelele de cablu scot furnizori importanti si isi introduc propriul continut.
Noi nu am ajuns in Parlament pentru a servi ca alibiuri pentru introducerea unei forme sau alta de cenzura
Ne propunem ca Televiziunea publica sa fie principalul purtator al vectorului calitativ neimplicat comercial. Noi ca legislativ vom face tot ce ne propunem
Despre MCV: avem aici o dezbatere pe justitie? Nu, vorbim despre presa. Consideratiile din raportul MCV nu au ce sa caute in discutia noastra

Sorin Rosca Stanescu, parlamentar USL:

Rar mi se intampla sa fiu intr-o asemenea masura de acord cu un partener din Parlament, care a spus atatea lucruri ce par, dar nu sunt controversate despre libertatea presei
Sunt unul dintre cei responsabili de faptul ca jurnalistii au avut posibilitatea sa respinga de-a lungul celor 22-23 de ani toate tentativele de introducere in Romania a unei legi a presei. Daca am facut o fapta buna luptandu-ma in acest fel e bine, daca nu, tot responsabil ma simt.
Ma simt responsabil ca la timpul respectiv breasla jurnalistilor a cedat in fata unui santaj. CNA a aparut ca rezultat al unui santaj. Ca apoi au aparut obligatiile noastre europene e cu totul altceva. Dar atunci, in anii 90, presiunile ne-au fortat sa acceptam si un organism de control.
Orice control asupra informatiei se transforma in cenzura. Sa nu ne ferim sa spunem ca CNA e in acest moment o institutie de cenzura si de control. Cat de mult control si cata cenzura e o discutie pe care o discutie pe care o deschidem si in Parlamentul Romaniei.
Televiziunile straine pe care le pot accesa si copiii, si persoanele varstnice nu pot fi controlate si nu intra sub incidenta CNA. La fel si emisiunile pe Internet. Internetul nu va fi controlat de niciun CNA, din Europa sau Romania.
CNA lucreaza in baza unei legi, dar nu numai. La fel cum s-a intamplat cu Constitutia se intampla si cu reglementarile CNA. Avem o Constitutie si jumatate pentru ca avem o Curte Constitutionala care a chiar a schimbat prevederi constitutionale. La fel si in ceea ce ne priveste CNA. El lucreaza dupa o lege, dar si-a produs autoreglementari intr-o asemenea masura incat in unele zone a fost schimonosit sensul legii.
Cred ca viitorul este al unei dereglementari. Sunt necesare mai putine norme, care trebuie sa fie mai clare, iar CNA ar trebui sa-si deplaseze pe viitor efortul catre dezbateri de fond.

Mihaela Danga, Centrul pentru Jurnalism Independent

Ne aflam azi aici pentru ca, poate, contextul e putin altfel si numarul derapajelor de presa a crescut in ultimul timp.
Doar daca ce urmarim ce s-a intamplat ieri pe tot parcursul zilei avem toate motivele sa fim aici
Avem convingerea ca doar autoreglementarea poate sa rezolve problema si legislatia actuala e mai mult decat suficienta daca este aplicata
Discutam de ani de zile despre concentrarea proprietatii de media. Am lansat o initiativa cetateneasca europeana in acest sens

Indira Crasnea, Clubul Roman de Presa:

Un adevar dureros este ca discutarea libertatii de exprimare ne aduce aminte ca suntem la ananghie.
Ne place, nu ne place, Europa ne-a dat un avertisment
Adevarul ca la ora actuala exista suficienta reglementare si instrumente de aplicare. Problema sta in respectarea normelor. Si exista o criza de identitate care nu a ocolit organismele
Este si un soi de rebeliune, cand este vorba sa te conformezi normelor. CRP este consecvent in pozitia sa de promotor al autoreglementarii. Autoreglementarea reala trebuie sa inceapa cu respectarea codurilor proprii. Va veti mira daca veti citi unele coduri ale unor posturi – e adevarat, sunt scrise cu litere maruntele.
In ultimii patru ani, aceasta amenintare cu legea presei a fost un cosmar.
Am vazut ca s-a facut referire si la raportul CE. Dupa raportul Comisiei, presedintele Barroso a intervenit si a facut niste declaratii foarte necesare. Parerea mea personala e ca acea recomandare referitoare la revizuirea standardelor parea scrisa de Viktor Orban pentru presa din Ungaria
Trebuie sa impunem ca respectarea standardelor nu este facultativa.

Mircea Toma, ActiveWatch:

Discutia e mai usoara daca ne referim la practicile unor instante precum CEDO – ele exista.
Acum se suprapun cazul OTV, raportul pe Justitie al CE, nivelul acut al derapajelor observate in presa din Romania de unii observatori.
Am monitorizat campania si am vazut ca regulile au fost sparte de unele posturi.
Comunitatea ziaristilor nu este unita, nu are o institutie care sa-i protejeze valorile. Inamicul este controlul excesiv al proprietarului asupra media, al angajatorului asupra angajatului. Acesta determina derapaje de amploarea aceasta
Am constatat ca, dupa ce a fost infiintat, CNA functiona mai bine ca alte institutii, mai ales pe vremea lui Ralu Filip.
Controlul amestecului proprietarilor de mass media in activitatea editoriala este prioritara.
Raportul MCV a pornit de la semnale corecte, documentate si de noi, dar trecerea la pasul doi, recomandarile – unde limbajul este ambiguu si permite interpretari – ridica probleme.
Referirile la cenzura in raport cu CNA sunt abuzive, la fel tonul autoritar al unor parlamentari este

Marian Jean Marinescu, europarlamentar:

In privinta raportului MCV: este aproape la fel ca toate celelalte. Arata exact ceea ce se intampla la noi, ar trebui sa il luam ca atare. Are ceva nou – referirea la mass media. Dar daca il cititi vedeti ca ea are legatura cu justitia. Atat
Au fost si doua rapoarte – OSCE care a fost aici la alegeri, dar si ActiveWatch. Stiu cum lucreaza OSCE si stiu ce important e capitolul mass media in aceste situatii.
Dupa parerea mea, lucrurile nu sunt atat de grave cat incearca sa se spuna. UE nu are atatea atributii in acest domeniu. Acolo sunt propuneri nu de legiferare, dar de autoreglementare, de cod de conduita sunt si nu e o noutate, astfel de propuneri au mai fost
In Parlamentul European sunt doua rapoarte nelegislative in lucru – despre Directiva audiovizuala si despre stabilirea unor standarde privind libertatea presei in statele membre. S-au negociat niste amendamente de compromis si vreau sa spun ca sunt foarte multi deputati care cer legiferarea, atat in privinta concentrarea proprietatii, cat si in privinta apararea libertatii a mass media publice si in general a intregii mass media.

Dan Berindei, vicepresedintele Academiei Romane:

Sunt legat de problemele acestea in primul rand ca cetatean.
Este o problema grava de interes public pentru mass media si in special pentru audiovizual. Traim intr-o lume intr-o schimbare profunda si rapida de care abia daca ne dam seama. Fenomenul trebuie sa se reflecte in mass media care este principalul instrument de informare al fiecarui individ. Iar informarea trebuie sa fie corecta si completa. Sigur, nu suntem multumiti, suntem in contact cu foarte multa superficialitate, incultura si interese partizane dominante, pornind de la moguli sau grupuri mici pana la partide. Trebuie sa corectam aceasta realitate
Cred ca una dintre misiunile CNA este sa reuseasca acest lucru.
In general, mass media, audiovizualul este mult prea mult fixata pe senzational in defavoarea problemelor de interes general. Mai important este ca la posturile publice apare aceasta ordine. Suntem tinuti in afara realitatii.
Cred ca e o problema de impunere – fara sa vreau sa sun autoritar – ca programele mass media audiovizuale sa acorde toata atentia cuvenita problemelor de interes general, care tin de interesul tuturor.
Nu sunt suficient de informat in problemele generale
A doua chestiune se leaga de problematica externa. Aici este un paradox. Traim in perioada globalizarii, suntem parte din organismul european. Cu toate acestea, noi habar nu avem ce se intampla in lume si in Europa. Informatia aceasta nu-mi parvine. Nu exista astfel de informatii, care altadata existau – chiar si in Scanteia, informatia era aranjata, dar exista.
Dupa mine, mass media, audiovizualul in special are si un rol educativ. Pana si un catel dresez, cu atat mai mult e nevoie de asa ceva pentru tineret. Mai trebuie facuta si putina educatie nationala, oamenii sa se simta cetateni ai acestei tari. Din nefericire, se dezvolta in randul tineretului un dispret.

Catalin Tolontan, Gazeta Sporturilor:

Aceste posturi au investit milioane de euro in reglementarea si autoreglementarea presei, masurare si asa mai departe.
Acum un nou scandal public – retragerea Avon de la emisiunea Antenei 1, amenintarea cu procesul a unui jurnalist. Dar nu se vorbeste si de realizarile televiziunilor.
S-a produs o mutatie care afecteaza si televiziunile, si radioul, si presa scrisa si site-urile de pe internet. Si domnul Berindei a spus ca parca media ar trebui sa educe publicul – parca i se parea revolut sa spuna acest lucru. Publicul a spus noi va dam un bun public, undele, noi ne dati informatia. CNA a trebuit ca acest lucru sa fie respectat.
Ieri, Antena 1 a anuntat ca intentioneaza sa dea in judecata in jurnalist pentru ca a dat o lista a clientilor de publicitate care au avut reclama intr-o emisiune care a socat opinia publica. Momentul e interesant. (…) Suma din piublicitate tv s-a dus la jumatate, in presa scrisa a scazut cu 80%. Sunt foarte multe institutii periclitate acum. Si in industria auto, si in cea aeronautica. Dar nu inseamna ca pilotii piloteaza astfel sau ca inginerii care fac masini o fac cu mai putin interes pentru siguranta. Siguranta in raport cu serviciul lor creste, nu scade.
Ni se spune ca profesia noastra moare, pentru ca companiile in care lucram – tv, ziare, site-uri care pierd aproape toate bani – nu reusesc sa aiba un model de business. Dar aceasta e o chestiune care nu cred ca trebuie sa ne faca sa schimbam felul cum ne facem profesia.
Ati spus la inceputul dezbaterii ca motivul retragerii licentei OTV a fost incalcarea legii. Dar motivul acesteia este financiara? Laura Georgescu, CNA: Este de natura legala. E de natura secundar financiara, dar motivul este incalcarea legii.
Sunt multe institutii care sunt datoare statului roman, inclusiv cea mai mare – televiziunea publica. In acest caz, e adevarat, nu fata de CNA, ci fata de ANAF.

Cristina Guseth, Freedom House:

Anul acesta, in urma acestui MCV, dar nu numai acum, a fost foarte clara separarea. Am spus public ca ar trebui sa ne fie rusine de MCV, ca e absolut real ce se spune acolo. Cu prilejul acestui MCV am avut o pozitie diferita, am fost atacata, am fost numita turnator la Bruxelles. Si-am spus aici am ajuns. Sa-mi fie teama ca incalc libertatea de expresie? Cred ca in 20 de ani ce am facut pentru profesionalizarea presei vorbeste de la sine. Acum sunt mentionate linsaje mediatice. Trustul Intact e mentionat in raportul OSCE ca fiind politizat. Am ajuns in acest punct critic pentru ca nu am reactionat.
Era o perioada cand CNA putea face acest lucru. Acum ma uit la membrii CNA: ce-ati facut dumneavoastra? Intreb asa cum m-am intrebat si pe mine si recunosc ca am facut destul de putin.
In acest moment, vedeti cazul OTV din 2010, cu injuriile aduse procurorului de caz, trei sesizari si nicio reactie de la CNA.
Cand un politician sau presedinte de consiliu judetean e arestat preventiv si colegii lui vin sa-l apere pe multe televiziuni, ce se intampla? Cand exista o hotarare definitiva a unei instante si un politician urla la o televiziune ca judecatorii trebuie arestati ce se intampla? Vorbim despre codul deontologic, care exista?
Ce facem noi? ne rastim la cei de la Bruxelles ca fac imixtiune in treburile interne?
Eu propun lucruri concrete: Impreuna cu CNA si organizatiile civile sa avem o analizare a standardelor UE in ceea ce priveste reactia presei in relatia cu justitia. Ce poti sa faci, ce nu poti sa faci. Dl Mititelu (membru CNA) poate sa ne spuna ce se intampla in Marea Britanie. Si sa incercam si noi sa ne adaptam la aceste standarde europene in ceea ce priveste reactia fata de justitie – caci acolo este cuiul.
Dreptul nu este absolut, e la granita dreptului celuilalt.

Ovidiu Miculescu, Radioul public:

Radioul public isi indeplineste aceasta misiune – vorbim despre chestiuni publice si nu doar prin activitatea sa on-air, ci si prin cea off-air.

Victor Opaschi, Ministerul Culturii:

Sunt secretar de stat la Ministerul Culturii, dar nu vorbesc in numele Ministerului sau al ministrului. Sunt consideratii strict personale
E o criza si mai grava, cea a democratiei reprezentative.
Ne place sau nu, democratia nu poate functiona fara cetateni responsabili, egali in drepturi si obligatii
Democratia are nevoie de un stat, de institutii, de mecanisme de reglementare si de vointa cetatenilor sa faca statul sa functioneze.
Recentul raport MCV ridica o problema neasteptata – cea a limitelor libertatii de exprimare, altele decat bunul simt – si aici ma refer la un soi de autocenzura ce presupune intelegerea valorilor unei societati democratice. Iata ca acum ni se cere limitarea libertatii de exprimare cand e vorba de justitie. Mai mult, se cere interventia reparatorie sau chiar punitiva a statului.
Ma tem ca e un punct de vedere gresit, care nu duce nicaieri ci chiar poate sa creeze frustrari.
Intr-o democratie nu trebuie sa existe vaci sfinte si subiecte tabu.
Putem vorbi de profesionalismul mass-media si sa discutam aceste probleme. Dar problema profesionalismului nu e una care sa cada in sarcina statului. Statul poate doar facilita procesul de profesionalizare
Autoreglementarea, cred, e singura solutie
Va trece moda emisiunilor-pubela.
Cu sau fara linsaje, presiunea din partea presei a fost benefica, ducand la schimbari ce tin de interesul public.

Ana Otilia Nutu – Expert Forum:

La aceasta dezbatere nu s-a vorbit suficient de mult despre ceea ce cred e ca e principala problema. Nu avem un raport, ci trei rapoarte care arata un fenomen nou. E un lucru comun ca statul sa fie cel care face presiuni asupra libertatii de exprimare, dar e mai putin comun ca presa sa captureze statul, asa cum arata cele trei rapoarte.
CNA e reglementator. Un reglementator, indiferent ca e vorba de Consiliul Concurentei sau BNR, nu poate fi simpatizat de segmentul in care functioneaza. E o chestiune care trebuie sa se intample cu CNA – sa devina o institutie foarte puternica si credibila. Si nu e vorba de schimbarea legislatiei, ci sa capete autoritate prin masurile pe care le ia.
S-a ajuns in situatia ca justitia sa fie decredibilizata prin adevarate campanii asupra unor judecatori sau actori care nu convin unor patroni de televiziune. In momentul in care apar in presa informatii neverificate sau fabricate, cum a fost campania de dezinformare despre ce s-a intamplat in vara – lucrurile acestea nu mai tin de exprimarea libera, ci de ingradirea celor care sunt atacati
S-a spus ca exista posibilitatea celor linsati mediatic sa reactioneze, sa se planga la CNA. Dar cred ca CNA trebuie sa faca mai mult, sa reactioneze prompt.
Pe de alta parte, cred ca CNA, reglementator, este un arbitru intre cei care produc informatie si interesul public. CNA trebuie sa priveasca, inainte de libertatea presei, interesul public. Cat tine de interesul public sa se intample capturarea statului de drept de catre anumite interese?
Intrebare Adrian Ursu: nu ar fi bine ca si judecatorii sa se pronunte public inainte sa se termine procesul? Mai bine o executie sumara, decat un proces lung. Otilia Nutu: Deciziile CNA nu sunt antepronuntari si pot fi contestate in justitie.
Adrian Ursu: Cu o singura exceptie, toti cei care s-au dus la Bruxelles sa se planga nu au apelat la instantele din Romania, cele despre care e vorba din acest raport, pentru a-si apara onoarea. Oare nu ei insisi au nesocotit justitia din Romania? (…) Cine are sa aplice legea, sa o aplice. Nu trebuie sa aplicam cenzura acum, sa introducem noi acte normative, ci sa le aplicam pe cele care exista.

Rasvan Popescu, membru CNA, fost presedinte al Consiliului:

Raportul MCV m-a surprins intr-o oarecare masura. Anul trecut nu ni s-a cerut nimic de natura celor sugerate in actualul raport. Singurul aspect asupra caruia CE a atras atentia in ultimul timp a fost legat, pe de o parte, de lipsa unui act normativ privind serviciile media audiovizuale la cerere, lucruri care s-a rezolvat, pe de alta parte problema unor extrase din evenimentele sportive. Acum apar chestiuni de cu totul alta natura.
In urma unor consultari cu CSM, CNA a modificat codul audioviz si a introdus prevederi care sa asigure reflectarea in media a unui mod corect reflectarea unor procese si cazuri. Nu stiu daca cei de la Comisie stiau aceste prevederi.
Cred ca nu este cazul sa adaugam reglementari noi si nu vad cum am putea introduce de exemplu masuri de protectie a institutiilor.
CNA functioneaza dupa o lege a audiovizuala aliniata la directiva audiovizuala.
Vorbind de instrumentele pe care le are CNA sa corecteze derapajele, masurile sanctionatorii. MCV nu cere masuri sanctionatorii, ci reparatorii, care sunt luate de regula de justitie.
In 2012 CNA a aplicat peste 300 de sanctiuni pentru nerespectarea normelor din audiovizual, dintre care 115 amenzi. E mult, e putin? Nu stiu cine ar putea sa spuna
Toate acestea vin intr-o situatie – ani de zile de scadere economica, de scadere a veniturilor din publicitate. Vorbim de o piata de 340 de posturi de televiziune si sute de posturi de radio care isi impart aceasta piata mica. Atunci la ce raportam aceste masuri sanctionatorii?
Cu ce gestionam cel mai mare audiovizual din Europa Centrala si de Est? Sunt zile in care intra peste 50 de plangeri, care sunt monitorizate cu 25 de monitori la Bucuresti si 35 de inspectori in tara. Au fost si cazuri in care au existat si 8000 de plangeri in cateva zile. Avem cinci juristi care pot merge in instanta, la Bucuresti sau in tara. Si bugetul total al institutiei e in jurul a 8,5 milioane de lei, ani de zile a fost de 7 milioane de lei. Un buget de comuna la o institutie nationala.
CNA nu poate sa tina loc de justitie, pentru ca numai justitia poate acorda acele masuri reparatorii care sa descurajeze pe viitor abuzuri grave.

Christian Mititelu, membru CNA:

Dupa parerea mea, raportul MCV a fost facut in mod pripit, fara o documentare corespunzatoare si nu reflecta principiul audiatur et altera pars. Din cate stiu, dl Popescu nu a fost intrebat nici de reprezentantul OSCE, nici de vreun oficial de la Bruxelles. S-a intamplat ca in vara, cand oficialii europeni au aplecat urechea doar la ONG-uri si persoane in care au avut incredere.
Putem sa criticam. Sunt de acord ca nu putem limita criticile, atat timp cat ele sunt documentate si cu buna credinta, fara violenta verbala.
Avem toti dreptul la opinie, dar noi am concesionat un spatiu – o felie de eter – posturilor de televiziune si de radio. Criteriile pe care mi le-a spus un producator cand l-am intrebat cum invita pe cineva emisiune – rating, notorietate.
Parerea mea e ca interesul public e o notiune extrem de intunecoasa si singurul care poate face asemenea judecati este editorul stirii, al programului.
Atat timp cat avem aceasta asimetrie, in care posturile publice nu reprezinta o contrapondere pentru cele particulare nu putem avea o imbunatatire grabnica a audiovizualului.

Narcisa Iorga, membru CNA:

Nu ma simt ca o celula canceroasa – CNA a fost comparata cu un cancer.
Am vazut aici opinii potrivit carora justitia trebuie sa regleze in totalitate un diferend intre doua parti. E adevarat, dar daca diferendul se poata in spatiu public, nu este asa. De aceea exista legislatie audiovizuala, pentru a regla astfel de derapaje care se produc in spatiul public.
Cata vreme linsajul se produce in spatiul public, el trebuie rezolvat de catre o autoritate de reglementare.
Presa e o fereastra intr-un zid, care dezvaluie o lume. In Codul civil exista un articol care limiteaza dreptul de proprietate, garantat de Constitutie, dar care este limitat. Daca ziaristii considera ca sunt de o parte a zidului comun si oamenii carora li se adreseaza sunt de cealalta parte, o fereastra in acest zid se face doar de comun acord.
Daca si CNA si mijloacele de comunicare in masa apar in acest raport MCV, acesta este rezultatul realitatii din Romania.
In ce priveste sanctiunile date de CNA, doar 3 au atins cuantumul maxim al amenzii, desi plaja amenzilor este de la 10.000 la 200.000 de lei.

In curs de actualizare