VIDEO Marius Ștefan, CEO Autonom: „Oamenii nu reacționează întotdeauna logic”. Cum l-au ajutat cărțile să înțeleagă oamenii și să construiască o cultură în care fiecare angajat citește

Marius Ștefan, CEO-ul Autonom,  alături de Cristina Bălan într-un podcast despre cărți, antreprenoriat și obiceiuri sănătoase. Fondatorul Autonom spune că lectura a devenit una dintre practicile centrale ale companiei pe care o conduce împreună cu fratele său. De mai bine de 15 ani, angajații Autonom sunt încurajați să citească cel puțin o carte pe lună, iar din 2016 compania are și un prag minim de 50 de ore de training anual pentru fiecare angajat. Într-un interviu despre cărți, antreprenoriat, sustenabilitate și AI, Ștefan a vorbit și despre lecțiile pe care le-a desprins din povestea lui Yvon Chouinard, fondatorul Patagonia.

Pentru Marius Ștefan, lectura nu este doar un hobby, ci un instrument de dezvoltare personală și profesională. CEO-ul Autonom spune că își începe ziua citind și că își împarte lectura între cărți mai dificile, non-ficțiune și, seara, ficțiune, fantasy sau biografii.

„Cărțile pe care le ai în bibliotecă contează mai mult decât cărțile pe care le-ai citit deja” este ideea care i-a rămas în minte și care descrie, într-un fel, modul în care își construiește biblioteca. Ștefan spune că urmărește recomandări, topuri și newslettere, și se uită inclusiv la recenziile negative ale cărților de pe Goodreads și Amazon pentru a decide dacă merită să le citească. În plus, mărturisește că, în ultimii ani, a început să citească mai multă literatură fantasy și science-fiction. Motivul este unul personal: spune că aceste genuri îi activează „alte părți ale creierului”.

De la matematică la înțelegerea oamenilor

Ștefan povestește că formarea sa a fost puternic orientată către matematică, fizică și chimie, și fiind foarte bun la aceste materii, această educație l-a făcut să gândească în primul rând în structuri logice, în strategii și planuri.

Problema a apărut când a intrat în lumea muncii și a antreprenoriatului. „Oamenii nu reacționau așa cum credeam eu că este logic să reacționeze sau cum era în cel mai bun interes economic pentru ei.”, spune el, explicând că oamenii au sentimente și emoții care nu pot fi întotdeauna integrate într-un raționament strict economic.

Un coleg i-a explicat atunci că cei doi au „antene diferite”: Ștefan putea să înțeleagă foarte bine cifrele, strategiile și întrebările care trebuie puse, dar îi era mai greu să observe dacă o persoană se simte confortabil într-o întâlnire sau dacă cineva este emoționat. Și astfel, lectura de fantasy a devenit, astfel, și un mod de a-și dezvolta inteligența emoțională.

Fantasy-ul îi oferă însă un tip de construcție care îi este familiar: există reguli, premise și probleme care trebuie rezolvate, dar într-un univers în care premisele pot fi complet neobișnuite. Spune că este atras mai ales de poveștile orientate către acțiune, în care personajele încearcă să rezolve probleme, să evolueze și să devină mai bune. Printre preferințele sale recente se află și ceea ce literatura numește „RPG literar” (n.e. role playing games), un subgen inspirat din jocurile de rol și din jocurile de strategie.

Lecția Yvon Chouinard: o companie de miliarde construită de un om care nu voia să fie om de afaceri

Cartea discutată în cadrul interviului este „Dirtbag Billionaire”, despre Yvon Chouinard, fondatorul Patagonia, dar și despre oamenii din jurul său și despre companiile care s-au dezvoltat în acest ecosistem.

Ștefan spune că știa Patagonia de mulți ani, inclusiv ca utilizator, oferind ca exemplu, chiar rucsacul lui Patagonia pe care îl poartă de aproximativ 12 ani. Ceea ce l-a atras însă la Chouinard nu a fost doar succesul comercial al companiei, ci contradicțiile și complexitatea personajului. „Nu a vrut niciodată să fie om de afaceri, el era fierar”, spune Ștefan despre fondatorul Patagonia.

În relatarea din carte, Chouinard apare ca un personaj antisocial, mai degrabă atras de natură decât de convențiile sociale. În loc să participe la balul de absolvire, prefera să petreacă timpul în natură, pescuind. În același timp, acest om care nu și-a dorit statutul de businessman a construit o companie evaluată, înainte de transferul proprietății, la aproximativ 6 miliarde de dolari, potrivit relatării din interviu.

Chouinard nu a vrut să vândă compania și nici să atragă investitori, deși a primit oferte. În cele din urmă, a creat un mecanism prin care proprietatea asupra Patagonia a fost transferată, iar profiturile viitoare urmau să fie direcționate către cauze legate de conservarea planetei. Iar pentru Marius, acesta este unul dintre cele mai puternice elemente ale poveștii: un antreprenor care a construit o companie de miliarde, dar care a încercat ulterior să separe controlul asupra deciziilor de proprietatea personală asupra companiei.

Un model admirabil, dar nu fără controverse

Marius Ștefan subliniază însă că povestea lui Chouinard nu trebuie transformată într-o simplă poveste de succes antreprenorial; comportamentul său față de cei din jur, modul în care își trata angajații, schimbările frecvente ale conducerii și unele dintre cauzele pe care le-a susținut au fost controversate. Chouinard a susținut inclusiv cauze de activism ecologic radical, iar unele organizații pe care le-a sprijinit au fost asociate cu acuzații de activism extremist sau cu arestări.

Tocmai această combinație îl face interesant pentru Marius Ștefan: nu este vorba despre un personaj care poate fi redus la eticheta de „antreprenor bun”, ci despre o personalitate complexă, ale cărei decizii pot fi analizate și din care pot fi extrase bune practici.

Sustenabilitatea, înainte de profit

Una dintre lecțiile importante pe care antreprenorul român mărturisește că le-a desprins din povestea Patagonia este modul în care fondatorul punea problema impactului asupra mediului: în cazul lui Chouinard, întrebarea despre efectul asupra planetei apărea înaintea deciziei de business. Da, această preocupare vine însă cu o contradicție dificilă: Patagonia produce haine, iar industria textilă folosește materiale și procese care pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

Iar cartea descrie încercările companiei de a-și urmări furnizorii și de a reduce efectele negative ale producției. În acest proces au fost descoperite și situații grave privind muncitori aduși din Asia de Sud-Est, cărora le erau confiscate pașapoartele și care ajungeau să muncească în condiții abuzive.

Marius Ștefan spune că l-a impresionat faptul că problema nu a fost privită doar din perspectiva propriei companii. Chouinard a încercat să schimbe practicile întregii industrii, inclusiv discutând cu competitori și cu marii retaileri. O alianță neobișnuită a fost inclusiv relația cu Walmart. Și, surprinzător, Chouinard chiar ar fi reușit să convingă conducerea companiei să-și schimbe practicile, inclusiv în privința produselor și furnizorilor.

Lecția pe care Marius Ștefan o desprinde este însă mai largă: atunci când analizezi o companie, trebuie să te uiți nu doar la companie, ci și la cine o conduce și cine o deține.

„Dacă ai grijă de angajații tăi, afacerea se va descurca singură”

Aceeași filosofie se regăsește, într-o formă diferită, și în cadrul companiei pe care Marius Ștefan o conduce, Autonom. El spune că pentru companie există o ordine clară a priorităților: nu clientul este primul element, ci angajații. „Cele mai importante lucruri sunt cum ne tratăm colegii și apoi ce se întâmplă în continuare, cum ne tratăm clienții și cum îi influențăm pe cei din jurul nostru; dacă ai grijă de angajații tăi, afacerea se va descurca singură.”, explică el.

În cazul Autonom, această filosofie a fost transformată în practici concrete; una dintre ele este regula potrivit căreia angajații trebuie să citească cel puțin o carte pe lună. Practica există de peste 15 ani și este măsurată de companie, inclusiv prin evaluarea impactului lecturii. Așa se face că, din 2016, Autonom a introdus și un număr minim de ore de instruire pentru fiecare angajat: 50 de ore anual, iar Marius declară că anul trecut media a ajuns la 73 de ore.

Mai mult, compania le cere managerilor și șefilor de departamente nu doar să se dezvolte profesional, ci și să predea ceea ce știu. „Când începi să predai, înseamnă că înveți ceva foarte bine”, spune CEO-ul Autonom. În acest fel, compania a ajuns să organizeze ateliere și seminarii pentru alte companii, fără să perceapă bani pentru acestea, iar în prezent există o echipă de 15 – 20 de angajați implicați în astfel de activități.

„Înainte să vrei să schimbi lumea, mai bine schimbi ceva la tine pe scară”

Marius povestește despre cum angajații Autonom sunt încurajați să dezvolte proiecte prin care să ajute diferite comunități – practic, a creat un sistem original prin care decid să finanțeze, într-un buget stabilit, proiecte inițiate de echipe formate din angajați. Și astfel se formează echipe care se duc să cerceteze ce lucruri ar putea îmbunătăți și să rezolve lucruri pentru școli, profesori, elevi. Anul trecut s-au întâmplat peste 250 de astfel de proiecte, cu impact mare în comunitățile lor, iar ulterior au semnat protocoale cu toate inspectoratele școlare din țară, urmărind perspectiva de a-i ajuta atunci când întâmpină o problemă. 

„Mai mult decât atât, avem un proiect care se numește Devino Autonom, în care colegi de-ai noștri preiau o clasă de dirigenție și în fiecare oră predau un subiect diferit de programa care se predă în mod obișnuit la clasă.” Cea mai mare surpriză, după ce au trecut peste 35.000 de copii prin clasele organizate de Autonom, a fost că au venit și alte fundații de la alte companii care au venit să sponsorizeze și să se implice. „Noi nu ne propunem să schimbă sistemul de educație din România, dar ne propunem să avem un impact pozitiv în viața unui copil” declară Marius Ștefan.

Ce se întâmplă când inteligența artificială schimbă și forma cărții

Discuția ajunge, inevitabil, și la inteligența artificială, iar Marius Ștefan vorbește despre Salim Ismail și la cartea scrisă de el „Exponential Organizations”, dedicată modului în care organizațiile pot funcționa într-o lume aflată într-o schimbare accelerată. Autorul a ajuns la concluzia că ritmul schimbărilor produse de AI este atât de mare încât o carte despre acest subiect ar trebui aproape permanent actualizată, iar soluția pe care a explorat-o este diferită de cartea tradițională: transformarea conținutului într-o „abilitate” pentru un model de inteligență artificială.

Practic, în loc să citești doar o carte, interacționezi cu un sistem care folosește conceptele respective pentru a purta un dialog și pentru a te ajuta să gândești despre organizarea unei echipe, strategia unei companii, întrebările care trebuie puse și modul în care pot fi folosiți agenții AI. Pentru Ștefan, ideea este interesantă tocmai pentru că schimbă natura cărții: dintr-un produs pe care îl citești într-un instrument cu care poți interacționa și care poate fi actualizat.

Povestea lui Marius Ștefan despre lectură spune, în fond, ceva despre modul în care vede dezvoltarea personală. A început cu matematica și cu gândirea structurată. A descoperit ulterior că lumea reală nu funcționează întotdeauna după logica numerelor și a strategiilor. Apoi a folosit lectura pentru a-și extinde perspectiva, inclusiv prin ficțiune și fantasy.

În companie, aceeași idee a fost transformată într-o regulă: oamenii nu trebuie doar să muncească, ci să învețe permanent, să citească și, la nivel de management, să transmită mai departe ceea ce au învățat. Iar povestea lui Yvon Chouinard i-a oferit încă un exemplu: o companie poate fi privită nu doar prin rezultatele financiare, ci și prin efectul pe care îl are asupra angajaților, clienților, comunității și mediului.

Pentru un antreprenor, lecția pare să fie aceea că nu există o singură carte, un singur model sau o singură rețetă. Important este să citești suficient de mult încât să poți alege ideile care funcționează pentru tine și să ai curajul să le testezi în propria organizație.

Alte recomandări de cărți: Dale Carnegie – How to Influence and Influence People, Robert Iger – Aventura vieții mele. Ce am învățat în cei 15 ani de CEO al Walt Disney Company, Charles Duhigg – Supercomunicatori, Cum să deblochezi limbajul secret al conectării, Clayton M. Christensen – Cum îți vei măsura viața?, Peter Frankopan – Pământul transformat și Andrei Daniel Mihalca – Purici, nomazi și supă de șobolan, Povești din Africa ecuatorială.

Acest articol face parte din proiectul „Fila cu Filă”, susținut de ING Business PRO. ING crede că oamenii și afacerile cresc atunci când au mai mult timp pentru idei, decizii și planuri de viitor. Prin ING Business PRO, ajută antreprenorii să își gestioneze mai simplu finanțele companiei, cu instrumente digitale concepute pentru nevoile de zi cu zi ale business-ului.

Articol susținut de ING Business PRO