​VIDEO România și contrastele cu Orient Express – Țara unde trenurile n-au parte de progres

​Orient Express, probabil cel mai cunoscut dintre trenuri, a ajuns luni la București și pleacă în această dimineață către Bulgaria. O călătorie de la Paris la Istanbul este echivalentul câtorva zeci de salarii medii din România, dar un astfel de tren contrastează uriaș cu tot ce se întâmplă la noi cu trenurile, șinele și gările. În timp ce Orient Express staționa la linia 10, pe tabela gării zece dintre cele 12 trenuri afișate erau cu întârziere, trenul București – Budapesta avea doar patru vagoane și prin țară trasee de sute de kilometri erau străbătute de incomodele vagoane etajate.

Citește și: Cum mergeau trenurile românești acum 100 de ani – Poezie, călătorii, război și tragedii

Cei care aleg să călătorească cele patru zile cu Venice Simplon Orient Express de la Paris la Istanbul au foarte mulți bani și vor un fel de călătorie în timp, cu vagoane luxoase în stilul anilor 20, dar vor și o călătorie exotică, iar aici România, Bulgaria și Turcia le pot răspunde așteptărilor.

La 15.000 de lire o astfel de excursie este mai scumpă decât lucruri mult mai nebunești, precum excursii în Groenlanda, în Antarctica, în Australia sau cu spărgătorul de gheață pe mările din nordul Rusiei europene.

Probabil că mulți dintre ei au vizitat deja zeci de țări și vor ceva deosebit, o experiență cu un tren celebru datorită mitologiei creată în jurul lui (mister, lux), un tren care în forma de acum are foarte puține în comun cu Orientul Express-ul original. De exemplu și acum un secol era un tren de lux, dar nu circula de câteva ori pe an, ci de câteva ori pe săptămână – și era accesibil unui număr mai mare de oameni. Orient Express nu era chiar un lux acum un secol, ci și o necesitate, fiind unul dintre cele mai rapide moduri de a ajunge din vestul în sud-estul Europei.

Oaspeții trenului vor fi fost uimiți să coboare din vagoanele climatizate în Gara de Nord la 36 de grade și au putut vedea viermuiala de acolo, dezordinea, oamenii curioși și trenurile noastre deloc arătoase. Voiau atmosferă de Orient, iată că au găsit așa ceva, iar Istanbulul le va completa imaginea.

România a oferit și Orient Express-ului câteva dintre minusurile sale și au fost câteva episoade neplăcute.

Citat dintr-un Mers al Trenurilor de acum 85 de ani

Cel mai grav incident s-a petrecut în septembrie 2012 când trenul a fost atacat cu pietre lângă Sighișoara și trei geamuri au fost sparte. Șeful de tren a sunat la 112 și a povestit incidentul, iar măsurătorile au fost făcute la Curtici, fiindcă până acolo trenul a oprit doar 5 minute, la Simeria.

În 2018 restricțiile de viteză, defecțiunile apărute la locomotivă, dar și lucrările care nu se mai termină, sau nu se fac deloc, au lungit mult parcursul acestui tren care a ajuns în București cu două ore jumătate mai târziu decât arăta graficul. Între Simeria și Brașov sunt 300 km, dar trenul a făcut aproape zece ore din cauza problemelor tehnice apărute și din cauza numeroaselor restricții de viteză de pe Coridorul IV.

Orient Express nu a mai oprit în Ploiești

Marți dimineața trenul pleacă spre Giurgiu la ora 9.50, dar cum podul de la Grădiștea nu a fost refăcut de 14 ani, garnitura va ocoli prin Videle și va face trei ore până la orașul de frontieră până la care într-o țară serioasă drumul cu trenul ar dura sub o oră.

Cât costă câteva dintre călătoriile cu trenuri de lux prin Europa

Pentru noi românii este tare greu să înțelegem cum de unii oameni dau foarte multe mii de euro pentru a călători cu trenul, chiar dacă este unul în care mănânci excelent cu tacâmuri de argint și bei șampanie din paharul de cristal. Dar o explicație ține de faptul că trenul ca mijloc de transport are la noi o imagine dezastruoasă, fiindcă trei decenii am avut parte de declin, declin, declin…

Și realitatea a dovedit că trenurile românești pot fi incredibil de diferite de Orient Express. Când luxosul tren staționa în gară, tabela de sosiri arăta 10 întârzieri dintre cele 12 trenuri afișate. La nici jumătate de oră după ce Orient Express pleca din Gara de Nord către ”garajul” său nocturn, trenul internațional București-Budapesta pleca la drum cu numai patru vagoane (din care două de clasă, extraordinar de pline).

În trenul București-Budapesta

Istoria celui mai faimos tren

Totul a pornit de la ideea unui antreprenor belgian numit Georges Nagelmackers care în 1865 își imagina ”un tren care să traverseze un continent pe o panglică de metal, pe mai mult de 1.500 de mile”. După negocieri complicate cu companiile ferovaire din mai multe țări, Nagelmackers a creat societatea care va gestiona trenul: Compagnie Internationale des Wagons-Lits.

Era primul tren din Europa Continentală cu vagon restaurant, iar vagoanele de dormit erau inspirate din cele construite de inginerul și industriașul american Pulman.

Orient Express a pornit în prima sa călătorie în octombrie 1883. Tras de o locomotivă cu aburi, trenul a plecat de la Paris, a traversat Alpii, a trecut prin Budapesta și București și s-a oprit la Constantinopol. Orient Express a purtat, de-a lungul timpului, tot felul de personaje, de la celebrități la indivizi considerați dubioși.

Unde a oprit trenul la prima sa călătorie: Nancy – Strasbourg – Munchen – Viena – Budapesta – Szeged – Jimbolia – Timișoara – Piatra Olt – Pitești – București – Giurgiu – Smărda. Distanța de la Smărda (portul din acea vreme al Giurgiului) până la Constantinopol era parcursă în mai multe etape – cu un bac cu aburi până la Rusciuk (Ruse), de aici până la Varna călătorii erau îmbarcați într-un tren local, iar la Varna urma o noua transbordare, pe un pachebot al companiei austriece ‘Lloyd’, care conducea pasagerii la Constantinopol.

Durata primei călătorii Paris – Constantinopol a fost de 83 de ore și 30 de minute. Garnitura primului tren Orient Express avea 75 de metri și era formată din cinci vagoane: două de dormit, unul restaurant și două de bagaje.

La prima cursă, trenul de mare lux a fost remorcat de la Pitești la București de locomotiva românească ‘Neajlov’, iar de la București la Giurgiu de ‘Vedea’. Pasagerii au fost invitați de regele Carol I la o serată organizată la Castelul Peleș din Sinaia, care tocmai fusese terminat.

Anii ’20 au fost perioada în care Orient Express s-a bucurat de maximum de popularitate. Pornind de la poveștile care înconjurau acest tren și pe călătorii lui, în acea perioadă, celebra autoare Agatha Christie a scris romanul de succes „Crima din Orient Express”, care, ulterior, a fost ecranizat.

Numele Simplon vine de la tunelul din Alpi care a fost timp de șapte decenii cel mai lung tunel feroviar din lume. Tunelul de 19 km a fost terminat în 1906 și leagă Brig (Elveția) de Domodossola (Italia). Tunelul a scurtat drumul dintre Paris și Veneția.

Traseul rapidului Ardealul (Arlberg Orient Express) în 1933

În anii 30 circulau trei trenuri sub numele Orient Express, unul pe traseul din 1889, alttul prin tunelul Simplon și Arlberg Orient Express (via Zurich, Innsbruck – Budapesta, cu vagpane și către București și Atena.

În prima cursă drumul de la Paris la Viena a durat 27 de ore, până la Budapesta încă opt ore, iar până la București, 19 ore. La 1900 timpii de mers s-au mai redus: Paris – Budapesta dura 23 de ore, Viena – Budapesta dura cinci ore și jumătate, iar Budapesta – București dura 18 ore.

În 1889 trenul a legat direct Parisul de Constantinopole, dar nu prin România, ci prin Serbia și Bulgaria. Drumul de 2,250 km dura 67 de ore și era o adevărată revoluție. Trenul circula de două-trei ori pe săptămână.

Orient Express a circulat până în 1977 între Paris și Veneția și apo vagoanele aiu fost vândute la licitație. În următorii ani antreprenorul milionar James B Sherwood a găsit și cumpărat 35 de vagoane care au fost restaurate pentru a readuce pe șine gloria anilor 20.

În 1982 a fost lansat trenul de super-lux Orient Express care circula între Paris și Veneția. Din 2000 a revenit în România, aflată pe ruta clasică Paris – Viena – Budapesta – Sinaia – Bucureşti – Varna – Istanbul.