VIDEO Spionul Manuc si Bazaca cel hraparet

Pe vremuri, langa Hanul lui Manuc exista Hanul Bazaca, „cel mai haios din tot Bucurestiul. Era un han mai de lume saraca, dar acolo se faceau toate glumele negustoresti posibile”. Cu ocazia lansarii volumului Lipscani. Ghid turistic & de chefuri, Eugen Istodor a povestit cateva istorii ale Centrului Vechi al Capitalei.

• Vezi si episodul 1 din „Calatorie prin Lipscaniul nostru”.
• Vezi si episodul 2 din „Calatorie prin Lipscaniul nostru”.
• Vezi si episodul 3 din „Calatorie prin Lipscaniul nostru”.
• Vezi si episodul 4 din „Calatorie prin Lipscaniul nostru”.

Piata Sfantul Anton. „Ii spun „Piata Miracolelor”. Biserica Sfantul Anton este rezidita, reconstruita de o mie de ori. Aici erau unsi domnii. Dupa ce veneau cu alaiul cel mare dinspre Giurgiu, poposeau aici si-si primeau cuca domneasca”.

Despre Hanul lui Manuc. „Este o constructie de la 1808. Este a lui Manuc, un ins inteligent, un ins care mereu a pariat si a castigat. Era din tata negustor de Rusciuc [Ruse, n.r.]. L-a ajutat cu bani pe un sacagiu, sacagiul a urcat ierarhic la Constantinopol si l-a luat cu el si pe negustorul de Rusciuc.

A simtit Manuc ca este ceva in neregula si, cand a fost scurtat de cap sacagiul ajuns pasa la Constantinopol, atunci Manuc a venit in Romania si a lucrat la doua capete: a devenit spion si pentru rusi, si pentru turci. Baiat destept…

Pacea de la 1812 isi va incepe tratativele aici, la Manuc. Aici au venit si rusii, si turcii. Si au stabilit ce au de impartit cu Romania. Manuc, pana la urma, a simtit ca rusii se vor retrage si s-ar putea sa ramana pe mana turcilor. A fugit in Basarabia, unde ori a cazut de pe cal fatal, ori a fost otravit. Cert e ca a disparut fizic, dar ne-a lasat in urma hanul”.

Langa Hanul lui Manuc era un alt han: Hanul Bazaca. Bazaca era si el un hraparet, dar hanul in sine era cel mai haios din tot Bucurestiul. Era un han mai de lume saraca, dar acolo se faceau toate glumele posibile, negustoresti.

De exemplu, era o baba Cuţarida, care trecea mereu sa-si cumpere saracii de-ale ei si negustorii sareau cu niste cutite uriase si si le ascuteau in spatele ei, sau cu foarfeci. Si faceau un zgomot infernal in spatele babei, enervand-o la culme.

O alta gluma negustoreasca era sa il iei pe un naiv la asa-numitul „dulap Bazaca”. Doi negustori se puneau si il prindeau pe un casca-gura prin bazar si il rasturnau de cateva ori, facand tumba cu el.