Vrem un leu mai tare, rate mai mici la credite? Să ne creștem exporturile! (raport al Curții de Conturi)

Una din marile dezechilibre ale economiei românești este cea provenind din importurile uriașe, mult mai mari decât ceea ce reușim să exportăm, diferența apăsând puternic pe cursul de schimb euro/leu. În 2019, România a încasat 69 de miliarde de euro din exporturi, dar a avut de achitat o factură de peste 82 de miliarde de euro, adică a trebuit să scoatem din buzunar peste 13 miliarde de euro. Un control al Curții de Conturi care a măsurat modul în care România sprijină exporturile explică parțial de ce suntem în această situație.

Ce arată Curtea de Conturi:

Aproximativ 40% din consilierii economici trimiși în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajați specializați, ci persoane detașate în cadrul MMACA (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat), fapt ce poate determina afectarea eficienței activităților suport ale ministerului;

Unul din 5 consilieri economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, au studii cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul “comerț exterior”. Asta implică un risc semnificativ de afectare a eficacității acțiunilor de promovare a exporturilor, derulate la nivelul ministerului de resort;

Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea unei funcții în acest sens;

Pe fondul absenței unei analize a eficienței cheltuielilor angajate pentru funcționarea BPCE, raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care eficiența și eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea și evoluția exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea aceste birouri.

Evaluarea modului în care s-au realizat politicile de stimulare şi promovare a exportului

Actul normativ de aprobare a Strategiei Națonale pentru Export precum și actele normative care au reglementat activitatea instituțiilor din cadrul administrației publice centrale, conţin prevederi prin care se realizează o suprapunere a acestor atribuții, generȃnd confuzie, lipsă de coerenţă şi ȋntȃrzieri ȋn procesul decizional din domeniul promovării exporturilor;

Evaluarea Programului de promovare a exporturilor (PPE)

În ceea ce privește acțiunea “susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic”, s-a remarcat faptul că nu a fost elaborată o metodologie de aprobare a procedurilor de selecţie şi finanţare a acestor acțiuni promoționale;

Nu au fost elaborate proceduri operaționale pentru toate activitățile specifice din cadrul fiecărei acțiuni ce pot fi derulate în cadrul PPE;

Abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective este semnificativă, fapt ce arată lipsa de acuratețe în programarea bugetară, una dintre cauze datorându-se numeroaselor modificări ale programelor anuale;

La nivelul ministerului, nu a existat o evidență pe centre de cost a cheltuielilor și a plăților aferente contractelor derulate de minister pentru fiecare acțiune din cadrul Programului de promovare a exportului, urmărirea cheltuielilor pe centre de cost având rolul de a ajuta conducerea departamentelor de specialitate din cadrul ministerului să ia decizii corecte cu privire la eficienţa utilizării resurselor. De asemenea, nu a existat o legătură de tip cost – beneficiu între resursele solicitate prin proiectul de buget, resursele alocate prin buget şi obiectivele anuale;

Situațiile financiare anuale nu au anexate rapoarte de performanţă, în care să se prezinte pe fiecare program (inclusiv Programul de promovare a exportului), obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate. Totodată, la nivelul ministerului nu a existat o metodologie aprobată prin care să fie stabiliţi indicatori de monitorizare și indicatori de performanță/eficiență a Programului de promovare a exportului

Consiliul de Export: lipsă de transparență, include societăți care nu se constituie într-o structură patronală și profesională din domeniul exportului

Din punct de vedere al componenței Consiliului de Export, la data aprobării HG nr. 486/2004, a existat un echilibru între membrii fondatori nominalizați în acest act normativ, respective între reprezentanții instituțiilor (14 membri) și reprezentanții asociațiilor/patronatelor (13 membri), situație care nu se mai regăsește în perioada auditată, întrucât sistemul deschis al Consiliului de Export a permis creșterea numărului de membri prin votul majorității, astfel încât în această perioadă, conform proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor CE, se regăsesc cca 12 reprezentanți ai instituțiilor publice și 21 ai asociațiilor/patronatelor profesionale. Majorarea numărului de membri s-a realizat numai ca urmare a unor hotărâri ale Consiliului de Export, fără alte reglementări legale, care să completeze HG nr. 486/2004 prin care a fost reglementată componența Consiliului de Export;

La Secretariatul CE nu a existat o evidență centralizată din care să reiasă data acceptării membrilor noi în CE sau data ieșirii unora;

S-a remarcat o lipsă de preocupare a ministerului, în asigurarea transparenței activității desfășurate de către Consiliul de Export, deși Direcția Generală Promovare Export din cadrul ministerului de resort, actualmente MMACA, avea obligația asigurării secretariatului Consiliului de Export conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de Export;

Lipsa de transparență în ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului de Export, rezultă și din faptul că nu în toate situațiile, hotărârile luate de membrii Consiliului de Export s-au adoptat prin vot deschis, conform Regulamentului de organizare și funcționare al CE;

Din componența Consiliului de Export au făcut parte și societăți care nu se constituie într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului;

În perioada 2014-2016, la baza proceselor verbale ale reuniunilor CE, semnate doar de co-președininții CE, nu au existat liste cu persoane (titulari sau înlocuitori care au reprezentat entitățile membre ale Consiliului de Export) și semnăturile acestora, prin care să se confirme participarea la reuniunile Consiliului de Export și totodată votul exercitat de acestea asupra hotărârilor luate;

La nivelul ministerului nu a existat o bază de date cu toate structurile patronale şi profesionale naționale, cu atribuţii şi activitate în domeniul exportului, precum și cu numărul firmelor care fac parte din aceste structuri, nomenclatorul de produse exportate, alte informații relevante;

În perioada 2014-2017, deși s-au aprobat prin ordine de ministru 3 scheme de ajutor de minimis, în fapt, s-au alocat fonduri și s-au derulat doar 2 scheme de ajutor de minimis:

Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţii internaţionale

Raportat la programele anuale inițiale, privind participarea la târguri și expoziții internaționale, în perioada 2014-2017, au fost aprobate 431 de acțiuni de promovare a exportului, din care au fost realizate 168 acțiuni, rezultând un grad de realizare de 38,98%, față de anul 2014, când gradul de realizare a acțiunilor a fost de 71,43%

Raportat la numărul total al acțiunilor aprobate și realizate, repartizate pe sectoare economice cu potențial de creștere a exporturilor, s-a remarcat faptul că, cea mai mare pondere o deține sectorul alimente, băuturi, tutun (14,88%), cu un număr de 25 acțiuni realizate în perioada auditată, urmat de sectoarele audiovizual și design vestimentar, construcții de mașini, textile, îmbrăcăminte, încălțăminte, tehnologia informației și telecomunicații, cu ponderi de peste 10,00% deținute fiecare și alte sectoare economice, cu o pondere de 7,14%;

Numărul de firme participante la târguri și expoziții internaționale, beneficiare de ajutor de minimis, a oscilat în perioada auditată, astfel că, față de anul 2015, când s-a înregistrat cel mai mare număr de firme, respectiv 398 firme, în anul 2016, numărul de firme a scăzut cu 11,48%, iar în anul 2017, s-a înregistrat o scădere cu 21,34% (față de anul de referință 2015);

Oserie de firme participă, în fiecare an, la evenimentele aprobate prin Programul de promovare a exportului, unele participând și de mai mult de 4 ori întrun an cu toate că reglementările în vigoare prevedeau un număr de maxim 4 participări;

Deși legea nu îngrădește accesul la schema de minimis a firmelor care nu fac parte dintr-o structură asociativă, au fost selectate doar firme membre ale acestor structuri asociative. Nu a existat o transparență în accesarea schemei de sprijin de către firmele potențiale participante la evenimente întrucât, deși există un portal de comerț exterior, nu a existat o aplicație de înscriere online a firmelor;

Anumite entităţi au fost selectate să participe la târguri şi expoziţii internaţionale și implicit să beneficieze de ajutorul de minimis, deși nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege;

La nivelul ministerului nu a existat o bază de date actualizată cu entitățile/societățile românești care au realizat exporturi în perioada 2014-2017;

Nu a existat o evidență operativă a garanțiilor de participare depuse și restituite operatorilor economici care au participat la târgurile și expozițiile organizate în străinătate;

Nu au fost elaborate și aprobate norme metodologice, cu privire la modalitatea de recuperare a ajutoarelor de minimis, iar direcțiile de specialitate din cadrul ministerului, nu au efectuat controale pentru a verifica condiţiile de acordare a ajutoarelor de stat şi pentru a dispune măsurile ce se impun în situaţia nerespectării acestor condiții;

Raportările către Consiliul Concurenței, fie au fost transmise cu întârziere, fie nu au fost transmise;

Au fost decontate cheltuieli fără documente justificative care să ateste realitatea sumelor datorate, precum și decontarea unor cheltuieli cu nerespectarea unor cerințe prevăzute în documentația de atribuire;

Pentru unele acțiuni, ministerul a acceptat și cheltuieli cu cazarea, transportul și asigurarea medicală pentru delegatul firmei organizatoare, în condițiile în care, acestea nu au fost prevăzute ca și cheltuieli eligibile ce pot fi acoperite de la bugetul de stat;

Din analiza prin sondaj a dosarelor profesionale ale consilierilor economici, au fost identificate situații în care persoane detașate de la alte entități pe funcții de execuție în cadrul ministerului, au activat în minister pentru o perioadă de câteva luni, după care au optat și au fost selecționați pentru a ocupa posturi din rețeaua externă.

Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea înființării/menținerii unei funcții în acest sens.

Astfel, se remarcă faptul că există prevăzute posturi în locații în care valoarea exporturilor nu a înregistrat în decursul celor 4 ani o dinamică care să justifice angajarea și efectuarea de cheltuieli cu personalul trimis la post. Exemple elocvente în acest sens sunt: Cuba/Havana, Argentina/Buenos Aires, Kazahstan/Astana.

În plus, trebuie menționat faptul că, potrivit evidențelor ministerului, în țările respective, Românianu a participat cu standuri la diverse târguri de promovare a exporturilor.

Având în vedere faptul că unul din scopurile principale ale activității ministerului este acela de promovare a exporturilor și implicit de creștere a valorii acestora, raportat la efortul financiar realizat, și pe fondul absenței unor indicatori, care să fie monitorizați de către MMACA, echipa de audit a efectuat o analiză de tip cost-beneficiu în vederea determinării unor indicatori de rezultat.

Astfel, analizând ca valori de intrare, cheltuielile aferente BPCE-urilor, iar ca rezultat al activității de export, valoarea exporturilor la nivel național, echipa de audit a calculat pentru perioada auditată, un indicator de eficiență (IEBPCE), respectiv: cheltuieli de sprijin a exportului efectuate la 1.000 euro exportați, și un indicator de eficacitate (IeBPCE), respectiv: variația cheltuielilor aferente BPCE-urilor dintr-o țară, comparativ cu variația valorii exporturilor realizate de România în țara respectivă.

O valoare ridicată a indicatorului de eficiență (IEBPCE), determinat prin raportarea cheltuielilor aferente BPCE-urilor dintr-o țară, la valoarea exporturilor realizate de România în țara respectivă, precum și o dinamică crescătoare a acestui indicator, este de natură să arate o eficiență mai scăzută/în scădere a BPCE-urilor din țara de referință, prin comparare cu alte BPCE-uri din alte țări.

În analiza efectuată, echipa de audit a procedat la eliminarea valorilor extreme, rezultând

următoarele valori medii ale IEBPCE:

– 0,4317 euro la 1.000 euro exportați în anul 2014;

– 0,3896 euro la 1.000 euro exportați în anul 2015;

– 0,4541 euro la 1.000 euro exportați în anul 2016;

– 0,4361 euro la 1.000 euro exportați în anul 2017.

Raportat la valorile stabilite anterior, a rezultat faptul că, o eficiență ridicată a cheltuielilor se înregistrează în țări precum Germania, Franța, Bulgaria, Italia, Marea Britanie, Ungaria, Olanda, Austria, iar o eficiență scăzută în țări precum Singapore, Argentina, Qatar, Kuweit, Kazahstan, Azerbaidjan, Irak, Irlanda.

În ceea ce privește indicatorul de eficacitate (IeBPCE), determinat prin compararea cheltuielilor aferente BPCE-urilor dintr-o țară în perioada (2016-2015), cu valoarea exporturilor realizate de România în țara respectivă în perioada (2016-2017), s-a constatat:

– o eficacitate mai ridicată a BPCE-urilor din țări precum: Turcia, Serbia, Grecia, Elveția, Croația, Bulgaria.

– o eficacitate redusă a BPCE-urilor din țări precum: Brazilia, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Israel, Irlanda, Kazahstan, Qatar.

Auditul a remarcat multiple deficiențe în activitatea Consiliului de Export, ca de exemplu, întocmirea unor procese verbale înregistrate sub același număr și în aceeași zi, unele fiind semnate chiar de persoane diferite și conținând informații contrare celor prezentate în celelalte exemplare ale aceluiași proces verbal.

Auditul a remarcat faptul că din componența CE au făcut parte și societăți care nu se constituie într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului, exemplificând în acest sens o entitate care și-a exercitat dreptul de vot în cadrul reuniunilor CE, care au avut loc în perioada auditată, respectiv: WTC (World Trade Center) București

Citește aici varianta integrală a Raportului Curții de Conturi.