1 Mai muncitoresc. Perspektiva dedică câte un cântec gunoierilor, vidanjorilor, covrigăreselor, lucrătorilor sexuali. Să-nceapă grătarele!

Acum m-am întors de la sală. Goi-goluți doi băieți urlau în vestiar: “băi, am fost aseară cu o panaramă! Stop joc. Belea a fost!” Și atunci mi-am spus că da, 1 mai este și despre cei care muncesc și îți sunt invizibili. INC-o opinie, înc-un grătar PERSPEKTIVA

Am un gând bun pentru gunoieri și vidanjori. Că ei înoată în mizeria umană și scapă, nu știu cum, cu mințile curate. “Am muncit și nopți, am muncit și zile”:

Nu-mi iau ochii de la vatmani, șoferii de troleibuze și autobuze. Se-nvârt în cerc, este o rutină de care eu nu-s în stare.

Cei care lucrează cu trupul. Băieți și fete la “prostituție”. Le dedic gândul meu o Zarază de 1 mai. Fiindcă doar ei știu omul în goliciune, anxietate și, mai ales, javră, în postludiu.

Omul ce-și cultivă pământul, ciobanul ce umblă cu oile și caprele. Eu și Iggy Pop & Goran Bregovic îi respectăm infinitele:

Pe covrigărese și plăncitărese le cinstesc în zilele astea. “Dance with me”:

Frizerii, da, iar! Tund păr și rad “gânduri”. Ei sunt psihanaliștii unei lumi “fără cărare”. Ia-mă pierdut, frizere, și “dă cu biciu-n mine”.

Nu-i uit pe bătrânii care au tras o viață pentru o pensie de doi lei. Marile iluzii, uite aici:

Copil fiind, circul mi-a fost deliciu. Am căscat gura la pitici, dresori, clovni, acrobați de sfoară moale. Un gând bun lor celor care ne distrează.

Și nu pot să-i ignor pe țiganii mei dragi. Vara, dimineața se mută la umbră, spre asfințit, după soare. Sunt fericit să-i văd și nu știu de unde-și fac banii și uite-i că trăiesc.

Poate ai tu o listă mai mare pentru 1 Mai. Poate ai oameni mai importanți.

Astăzi? Poate unii o să-ți vorbească cât de rău e capitalismul, alții despre crimele împotriva muncitorilor.

Da, capitalismul o fi rău dacă este exploatare sălbatică a muncii celuilalt. Dar capitalismul este singura formulă de schimb comercial inventată de om cu folos pentru ambii parteneri ai tranzacției.

Au fost uciși muncitori la 1 Mai 1886 în Chicago. Dar, erau vremuri de sălbăticia muncii. Era începutul unui proces. Simbolic, revolta muncitorilor a impus în timp o legislație: libere, pauză de masă, echipament protecție, recompense, etc.

1 Mai. Unii o să-ți spună despre utopicii Fourier și Diamant, alții despre Marx, Engels.

Dacă nu erau utopicii nu erau Marx, Engels. Tu nu ești om? Întâi visezi castele de nisip, apoi, vine un evaluator și spune: uite așa stau lucrurile. Se poate asta, nu se poate astalaltă.

Unii o să-ți spună despre comunism, alții despre crimele oribile ale comunismului.

Comunismul a dat-o în bară. S-a verificat în peste 50 de ani că e o utopie, un rateu. Nu merge egalitarismul. Nu ajunge la toată lumea. În numele comunismului, egalitarismului au murit tone de oameni în România și-n Rusia, și-n China, și-n Cuba și oriunde crezi tu că a fost bun comunismul.

Și sari cu gura peste crime: Comunismul a făcut lucruri, azi nu se face nimic.

Crima nu e justificată de nimic. E crimă. Tu ucizi astăzi? Comunismul a făcut – repeți. Păi, comunismul a construit blocuri, fabrici, a dat mâncare la oameni. Păi, cum crezi? Că se freacă menta în comunism? Nu. Doar că nu funcționează egalitarismul la om.

Problema este ASTĂZI. În România și Rusia mai ales. Politica n-a construit decât blabla-manipulare. De aceea crezi că e comunismul bun. Politica ta e ASTĂZI. E democrație, democrația înseamnă alegeri. Tu ai ales? Ai fost la alegeri? Nu-i destul. Trebuie să stai cu ochii pe cei aleși. Ai făcut asta? Nu. De aia, Comunismul e bun. Pentru că Tu nu trăiești Astăzi. Comunismul nu te ajută astăzi, decât să fii tare-n gură. Cu gura mare.

1 Mai 2019. Am trecut prin toate într-un secol și ceva. Capitalismul e bun. Comunismul e rău. Crima e rea. Egalitate nu există.

Știi astea. Ești om din “Black Mirror”.

În numele inegalității vieții, eu îi prefer pe aceștia: gunoierii, covrigăresele, lucrătorii sexuali.

Fără ei n-aș înțelege libertatea, n-aș fi cu totul liber, aș mirosi, aș puți, n-aș putea ieși din casă, n-aș avea ce mânca, poate. Pe toți aceștia eu i-am cinstit cu un cântec.

E ziua solidarității. Uite, eu cu ei fac grătarul și solidaritatea. Cu ei, Ei parcă parcă veniți din secole trecute, sunt dintr-un fel de Games of Thrones.

Nu sunt socialist, n-am treabă și mă doare în cot de stânga-dreapta. Dar cântecele de mai sus fac un lucru simplu. Explică meseriile. Dar și arată că este de 2 lei lupta ta încrâncenată după bani. Valoarea ta? A tuturor? Ia de aici, ți le zice Bob. Ai dat drumul la grătar?