​#10YearsChallenge Trenurile în România – 2009 vs 2019. Viteze mai mici, vagoane mai puține. Un deceniu în care țările din jur nu au stat pe loc

​Acum 10 ani trenurile românești erau mai rapide și vagoanele erau mai numeroase. Existau și mai multe trenuri internațioanele care tranzitau țara și numărul călătorilor cu trenul era aproape dublu față de prezent. București – Constanța este singura magistală pe care se circulă mai bine decât acum un 10 ani, iar operatorii privați sunt singurii care au venit cu trenuri ceva mai confortabile în acest timp. Provocarea celor 10 ani lasă calea ferată românească în ofsaid, fiindcă ritmul modernizării este mult mai lent decât în alte țări din zonă.

În 2009 abia începeau lucrările pe București – Constanța și trenurile făceau 4 ore și jumătate, de două ori mai mult decât acum. Abia în 2014 au fost gata lucrările. În 2009 se termina și reabilitarea tronsonului Câmpina – Predeal și atunci cele mai rapide trenuri făceau o oră si 15 minute, față de 50 de minute în prezent. Acum un deceniu unele trenuri personale făceau chiar și 115 minute între Predeal și Câmpina, acum cele mai multe fac sub 70 de minute.

Însă aici se cam opresc comparațiile pozitive pentu 2019. Lucrările pe Coridorul IV în Ardeal au început în 2012 și nu s-au terminat încă, pe unele porțiuni restricțiile urmând să mai dureze mulți ani (Brașov – Sighișoara).

• Citește și: Brașov – Predeal, o cale ferată cu istorie bogată, dar cu un viitor care trebuie să aducă modernizarea – O poveste cu certuri, vânt puternic și viteză mică

Un exemplu este traseul Brașov – Teiuș. Acum 10 ani cel mai rapid tren făcea 3 ore și 24 de minute pe cei 229 km. Acum, după primele îmbunătățiri durata este, în cel mai bun caz, de 4 ore și 23 de minute, dar există și un Regio care face șase ore.

În 2008 (încă) existau trenuri InterCity și viteza lor medie comercială era de 66 km/h. În 2013, când trenurile IC au fost scoase, viteza lor scăzuse la 63 km/h, iar actualele InterRegio aveau în 2018 o viteză medie comercială de 55 km/h. Trenurile Regio au o viteză medie de sub 40 km/h.

Acum 10 ani CFR folosea zilnic aproximativ 1,500 de vagoane și vinerea către Sighet sau Oradea plecau trenuri cu 16-18 vagoane, în timp ce acum sunt extrem de rare trenurile cu peste 10 vagoane. Majoritatea au 3-5 vagoane și, în mod excepțional ajung la 13-14 vagoane între Brașov și București în week-end.

S-au dezvoltat mult operatorii privați, cei mai mari fiind Regio Călători și Transferoviar. Acum 10 ani Transferoviar nu își începuse activitatea, pe piață fiind doar Regiotrans.

Anul acesta, Astra Transcarpatic a adus două trenuri din Danemarca, iar Regio Călători a adus trenuri franțuzești. Transferoviar comunică cel mai mult online dintre companiile private, anunțând prompt întârzierile, iar Softrans este cunoscută pentru trenurile electrice fabricate la Craiova.

Acum un deceniu existau vagoane directe către Belgrad sau Cracovia și țara noastră era străbătută de unul dintre trenurile cu cel mai lung traseu european: Saratov (în regiunea Volgăi, În Rusia) – Chișinău – Iași – București – Ruse – Varna)

În 10 ani noi am regresat, în timp ce alte țări din jur au găsit diverse soluții și au plusat la capitolul viteză și confort.

– Ucraina a lansat câteva trenuri electrice care ruleză cu medii de peste 100 km/h între câteva dintre marile orașe

– Austria a creat un brand de trenuri care a devenit super-respectat în Europa Centrală, a relansat ideea de tren de noapte și a ridicat viteza maximă la 230 km/h

– Polonia a investit miliarde de euro și a pregătit infrastructura pentru trenurile Pendolino ce rulează cu 200 km/h. Între unele orașe timpii de parcurs au scăzut cu 30-40% datorită acestor trenuri.