25 noiembrie 1989: Nastase, avocatul lui Nicolae Ceausescu

In noiembrie 1989, in zilele in care la Bucuresti se desfasura al XIV-lea si ultimul Congres al PCR, Adrian Nastase participa la a V-a Reuniune a prieteniei tinerilor din R.S. Romania si URSS, manifestare la care au participat 75 de tineri activisti.

Un articol intitulat “Drumul romanesc spre Fujiama”, publicat in ziarul sovietic “Komsomolskaia Pravda” din 25 noiembrie 1989, descrie cu multe amanunte programul delegatiei sovietice care a vizitat Romania.

Pe linga informatiile despre caldura cu care a fost intimpinata delegatia sovietica, cu mese intinse la marginea drumului, cu prinz la Buzau si banchet la Casa Judeteana de Cultura din Bacau, unii membri ai delegatiei sovietice erau foarte interesati de reactiile tinerilor activisti din Romania fata de reformele lui Gorbaciov.

Adrian Nastase: Perestroika lui Gorbaciov distruge comunismul

Un singur membru al delegatiei Romaniei, “doctorul in stiinte juridice de la Institutul de Cercetari Juridice Adrian Nastase”, era pregatit sa raspunda. Intrebat ce crede despre “perestroika”, procesul de reformare a URSS initiat de Gorbaciov, Nastase a inceput cu un proverb, intr-un stil care va face cariera in Romania tranzitiei.

“Un proverb japonez confirma faptul ca exista doua tipuri de prosti. Primul tip: aceia care nu au urcat pe Fujiama. Al doilea tip: cei care-l urca pentru a doua oara. (…) Acum, practic, toate tarile socialiste isi cauta propriul drum pentru desavirsirea socialismului… Iar una si aceeasi idee (ideea reformarii socialismului, a perestroikai lui Gorbaciov – n.r.

) da in unele tari rezultate pozitive, iar pe altele le poate duce in impas, bloca dezvoltarea, distruge baza socialismului”, sustinea Adrian Nastase.

Cu citeva saptamini inaintea izbucnirii revolutiei de la Timisoara, Adrian Nastase era soldatul credincios al secretarului general al PCR, Nicolae Ceausescu. Nastase s-a rafuit cu “drepturile omului”, cu Freedom House, cu alte organizatii internationale la comanda partidului. El era un executant, si inca unul de nadejde. Nu oricui ii era permis sa se lupte cu “dusmanul de clasa”.

Trebuia sa prezinti garantii atit pentru conducerea PCR, cit si pentru Securitate. Nu orice activist putea participa la acest razboi ideologic. Nu orice activist se putea intilni si discuta cu delegatii straine. Mai ales cu delegatiile sovietice. Pentru ca, in acel moment, Ceausescu presimtea ca lovitura de gratie impotriva dictaturii sale personale va veni tocmai dinspre URSS.

Nastase: Reformarea socialismului duce la restaurarea capitalismului

Autorul articolului din “Komsomolskaia Pravda” a rezumat conversatia purtata cu Adrian Nastase, singurul membru al delegatiei Romaniei care avea dreptul sa discute despre perestroika. Comunistii romani, “mai clar decit toti ceilalti din Europa, declara ca in nici un caz nu au intentia de a renunta la principiile care stau la baza socialismului”.

Iata cum comenteaza Adrian Nastase initiativa lui Nicolae Ceausescu, care tocmai propusese convocarea unui congres al reprezentantilor tarilor socialiste. “Este necesar – a subliniat el (Adrian Nastase – n.r.), deoarece in rindul tarilor socialiste se adopta masuri care au slabit pozitia socialismului si care au deschis drumul restaurarii capitaliste.

Spre asta conduc, de exemplu, teoriile “economiei de piata”, discutiile despre limitarea rolului conducator al partidului s.a.”

Nastase: Ceausescu a facut perestroika in anii ’60

Argumentul decisiv folosit de Adrian Nastase, care ar fi trebuit sa ingenuncheze delegatia sovietica, ii apartine tot lui Ceausescu. Secretarul general al PCR a rispostat in fata lui Gorbaciov, care a insistat asupra necesitatii reformelor cu ocazia vizitei la Bucuresti din mai 1987, ca Romania si-a facut deja propria perestroika inca din anii 1960.

Activistul loial Adrian Nastase a reluat teza lui Ceausescu in discutiile cu delegatia tinerilor sovietici.

In Romania, “la mijlocul anilor ‘60, Partidul Comunist Roman a pus in centrul politicii sale economice crearea unei puternice baze nationale de productie, a stabilit cresterea fondurilor de acumulare cu minimum 28-30%, a mizat pe cumpararea prin credit a tehnologiei occidentale”, pleda Nastase.

Insistenta reprezentantilor sovietici l-a facut pe Nastase sa se intrebe cu glas tare: “Vreti sa spuneti – n-ar trebui modificata politica pe care am ales-o la Congresul al IX-lea (al PCR – n.r.)?” Intrebare retorica, la care Nastase are un singur raspuns: NU.

Ziaristul sovietic noteaza constiincios argumentele cu care Nastase respingea perestroika: “Teza partidului “construirea socialismului cu poporul si pentru popor” a unit laolalta si principiile stiintifice, si specificul national. Tocmai datorita acestui aliaj, cum ni s-a explicat (de catre Adrian Nastase – n.r.

) s-a obtinut dupa Congresul al IX-lea o crestere a productiei industriale de 120 de procente, achitarea a mai mult de 20 de miliarde de dolari datorii externe, cresterea de 3,3 ori a salariului minim”.

“In acelasi timp, Adrian Nastase a subliniat acest lucru in calitate de jurist, s-a reusit crearea unui sistem unic al “democratiei muncitoresti – revolutionare”… Nu sintem un stat asa de bogat incit sa ne permitem luxul opozitiei si al divergentelor – a evidentiat acesta (Nastase – n.r.).

Esenta democratiei noastre consta in faptul ca prin organizatii sociale diferite, care cuprind practic intreaga natiune, fiecare cetatean are posibilitatea sa participe la solutionarea obiectivelor nationale de mare importanta – construirea in Romania, catre anul 1995, a societatii socialiste multilateral dezvoltate”.

In 1995, Adrian Nastase era presedintele Camerei Deputatilor si lider al PDSR. Visul lui de a construi societatea socialista multilateral dezvoltata s-a naruit in decembrie 1989. Dar Adrian Nastase nu era trist.

Cu aceeasi loialitate cu care-l slujise pe Ceausescu, Adrian Nastase a trecut in serviciul noilor stapini de la Bucuresti. Important era sa rasufli in ceafa stapinului. In citiva ani, a ajuns el insusi stapin. Iar astazi se pregateste sa devina presedintele Romaniei.

Adrian Nastase (inainte de 1990)

Studii

• 1973 – Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept.

• 1978 – Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie-Filozofie, sectia Sociologie.

• 1987 – Doctor in drept, specialitatea Drept international public, la Universitatea din Bucuresti.

Activitate profesionala:

• 1973-1990 – Jurist, cercetator la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti;

• 1977-1979, 1984-1985 – Profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucuresti;

• 1977 – Vicepresedinte al Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI)

• 1984 – Membru al Societatii Franceze de Drept International;

• 1984 – Director de studii la Institutul International pentru Drepturile Omului de la Strasbourg;