30 de zile fără alcool: schimbările surprinzătoare care apar în organism, demonstrate de studii

O singură lună fără alcool poate produce schimbări măsurabile în organism: de la scăderea tensiunii arteriale și a rezistenței la insulină, până la reducerea grăsimii acumulate în ficat. Campanii precum „Ianuarie fără alcool” și „Octombrie fără alcool” au popularizat această pauză de 30 de zile, iar cercetările arată că beneficiile ei pot continua și după reluarea consumului, dacă oamenii ajung să bea mai puțin decât înainte.

Oamenii de știință au investigat efectele renunțării la alcool chiar și pentru perioade scurte. Cercetările arată că unele schimbări apar în numai câteva săptămâni, iar amploarea lor depinde de cantitatea de alcool consumată anterior, de starea de sănătate și de particularitățile fiecărei persoane.

Ce se întâmplă în organism după o lună fără alcool

Un studiu publicat în revista BMJ Open în 2018 a arătat că o lună de abstinență poate produce îmbunătățiri semnificative ale unor indicatori metabolici și cardiovasculari. Cercetarea a inclus 141 de adulți, dintre care 94 au renunțat la alcool timp de o lună, iar 47 au continuat să consume alcool ca înainte. În grupul care a renunțat la alcool, consumul inițial mediu era de aproximativ 258 de grame de alcool pur pe săptămână, echivalentul a aproximativ 18 pahare de vin a câte 150 ml, cu o concentrație alcoolică de 12%.

La sfârșitul lunii, cea mai mare modificare observată la participanții care renunțaseră la alcool a fost reducerea cu 25,9% a indicelui HOMA, un indicator folosit pentru evaluarea rezistenței la insulină. În plus, s-a mai constatat scăderea cu 6,6% a tensiunii arteriale sistolice și cu 6,3% a celei diastolice, reducerea cu 1,5% a greutății corporale, precum și scăderea cu 13,4% a colesterolului total și cu 9,4% a colesterolului LDL („rău”).

Cercetătorii au înregistrat și reduceri ale nivelurilor a doi factori de creștere implicați în procese biologice asociate cancerului: VEGF și EGF. Aceste modificări nu demonstrează însă că o singură lună de abstinență reduce riscul de cancer.

Îmbunătățirile observate nu au fost explicate prin modificări ale dietei, activității fizice sau fumatului, factori luați în calcul de cercetători. În schimb, în grupul persoanelor care au continuat să consume alcool nu s-au înregistrat schimbări semnificative ale indicatorilor analizați.

Studiul a fost însă observațional, iar participanții nu au fost repartizați aleatoriu în cele două grupuri. Prin urmare, rezultatele indică o asociere între abstinență și îmbunătățirea sănătății metabolice, fără să garanteze că toate persoanele vor obține aceleași beneficii.

Pe lângă aceste efecte măsurabile, unele persoane care renunță la alcool raportează un somn mai bun și o stare generală de bine îmbunătățită. Alcoolul poate favoriza inițial adormirea, dar perturbă structura somnului, astfel că eliminarea lui poate contribui la un somn mai odihnitor.

Cât de repede începe ficatul să se refacă

Primele beneficii ale abstinenței pot apărea în decurs de câteva săptămâni, inclusiv la nivelul ficatului. Acesta are o capacitate remarcabilă de regenerare, iar în cazul persoanelor cu steatoză hepatică asociată alcoolului, acumularea de grăsime se poate reduce după întreruperea consumului. Recuperarea depinde însă de gravitatea afectării inițiale. Unele modificări ale funcției hepatice se pot atenua într-un interval relativ scurt, însă recuperarea depinde de gravitatea problemei inițiale.

Boala hepatică asociată alcoolului poate include steatoză (ficat gras), inflamație și fibroză, iar în formele avansate se poate ajunge la ciroză. Unele modificări sunt reversibile, însă recuperarea depinde de gravitatea leziunilor și de durata abstinenței.

În cazul cirozei, modificările avansate nu sunt, de regulă, complet reversibile. Totuși, renunțarea definitivă la alcool poate îmbunătăți evoluția bolii și poate crește speranța de viață.

În formele avansate de boală hepatică, o lună fără alcool nu este suficientă pentru refacerea ficatului. Beneficiile cele mai importante apar prin menținerea abstinenței pe termen lung, care poate încetini progresia bolii și reduce riscul unor complicații.

De ce afectează alcoolul atât de multe organe

Ficatul este unul dintre organele cele mai afectate de consumul de alcool, deoarece are un rol central în metabolizarea acestuia. Efectele se extind însă și asupra inimii, creierului, pancreasului și altor componente ale sistemului digestiv. Gravitatea lor depinde, printre altele, de cantitatea și frecvența consumului.

„Nivelul crescut de alcool în sânge este un factor major care afectează organele”, explică Paul Thomes, cercetător la Universitatea Auburn, citat de National Geographic.

Concret, ficatul descompune alcoolul, astfel încât acesta să poată fi eliminat din organism. În timpul acestui proces, alcoolul este transformat mai întâi în acetaldehidă, o substanță extrem de toxică și un cunoscut agent cancerigen, descompusă, de regulă, foarte rapid.

Acetaldehida este transformată ulterior în acetat, o substanță mult mai puțin toxică. Atunci când capacitatea organismului de a metaboliza acetaldehida este depășită sau afectată, aceasta poate contribui la deteriorarea celulelor și țesuturilor.

Gradul de afectare a organelor depinde de cantitatea și durata consumului de alcool, de expunerea la produșii toxici rezultați din metabolizarea acestuia, dar și de factori individuali, inclusiv genetici.

Pe termen lung, consumul de alcool crește riscul de ciroză, mai multe tipuri de cancer și boli cardiovasculare. Consumul cronic excesiv poate afecta sistemul imunitar și funcționarea creierului. Renunțarea la alcool elimină expunerea continuă la aceste efecte și poate permite organismului să recupereze o parte dintre funcțiile afectate.

Efectele abstinenței se pot menține luni la rând 

Renunțarea la alcool pentru o lună are, de asemenea, avantajul de a-i ajuta pe oameni să înțeleagă modul în care obiceiurile lor legate de consumul de alcool le afectează sănătatea generală și starea de bine. Tot așa, pot înțelege dacă alcoolul provoacă sau, din contră, maschează anumite probleme de sănătate, arată specialiștii. 

Îngrijorarea majoră este legată de faptul că, după o lună de abstinență, cei care consumă alcool moderat sau în cantități mari ar putea ajunge să consume mai mult decât înainte. Pe de altă parte, există studii care au indicat că printre cei care renunță timp de o lună la alcool sunt și persoane care reduc semnificativ consumul în lunile ce urmează. De pildă, un studiu realizat pe 857 de adulți britanici care au participat la campania „Ianuarie fără alcool“ a constatat că aceștia raportau, în medie, un consum mai redus de alcool la șase luni de la provocare. Reducerea a fost mai probabilă în rândul celor care au reușit să respecte întreaga lună de abstinență.

Uneori, renunțarea bruscă la alcool poate fi periculoasă

Pentru persoanele care au dezvoltat dependență de alcool, renunțarea bruscă la consum poate fi periculoasă. Sevrajul alcoolic poate provoca tremurături, transpirații, anxietate și, în cazurile severe, convulsii sau complicații care pun viața în pericol.

În aceste situații, întreruperea consumului trebuie planificată cu ajutor medical.