335 de zile, fara centura

De 335 de zile, sibienii ar fi trebuit sa beneficieze de o varianta ocolitoare. Incapacitatea autoritatilor de a gestiona construirea a 23,5 kilometri de autostrada, duce la pierderi de vieti omenesti si de milioane de euro. ZIARUL de Sibiu demareaza o campanie prin care, zilnic, sa atraga atentia asupra indolentei ce planeaza peste investitia vitala sanatatii orasului.

Exemplul de azi – abia acum autoritatile evalueaza lucrarile executate. Acum, dupa mai bine de doua luni de la anuntul rezilierii contractului cu Todini.

In urma contractului semnat pe 12 septembrie 2003, centura ocolitoare a Sibiului ar fi trebuit sa fie gata in 36 de luni. Cu alte cuvinte, din 12 septembrie anul trecut, cele aproximativ 24.000 de masini care tranziteaza, zilnic, Sibiul ar fi trebuit sa treaca cu 130 de kilometri pe ora pe prima varianta ocolitoare a unui oras din Romania care are profil de autostrada.

In cel mai aiurit stil romanesc, lucrurile nu au mers deloc asa cum au fost proiectate. La trei ani dupa demararea lucrarilor, cu intarzieri care contabilizau deja cel putin 18 luni, constructorul Todini a oprit lucrarile, datorita platilor pe care Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi (CNADN) refuzau sa le efectueze.

Dupa tergiversari carora nimeni nu le-a explicat rostul, din mai anul acesta, autoritatile de la Bucuresti, Ministerul Transporturilor, au lasat sa se inteleaga faptul ca intre Todini si CNADN cotnractul a fost reziliat. In mod normal, ar fi trebuit o evaluare rapida a lucrarilor si lansarea demersurilor pentru o noua licitatie.

Surpriza romaneasca insa – evaluarea lucrarilor a inceput abia saptamana trecuta.

In mai 2007, reprezentantii CNADN dadeau ca subinteleasa rezilierea contractului cu Todini. Nici un document oficial nu a fost dat publicitatii in acest sens, dar reprezentantii Ministerului Transporturilor au anuntat pasii care urmeaza a fi facuti pentru ca lucrarile sa inceapa din nou – evaluarea stadiului lucrarilor si o noua licitatie.

Nerusinarea cu care se misca lucrurile coordonate de la Bucuresti este insa de dimensiuni greu de suportat. „Am aflat ca, acum, la centura ocolitoare a Sibiului sunt niste echipe care evalueaza stadiul lucrarilor”, a anuntat primarul Sibiului, Klaus Johannis, in ultima zi lucratoare a saptamanii trecute.

Pentru a surprinde echipele contractate de CNADN la lucru, o echipa a ZIARULUI de Sibiu a luat centura la pas. Dupa cum era si de asteptat, nimeni pe centura. Eventual, doar o turma de oi si un tractor al unui satean din Selimbar, care isi cara bostani pentru animale.

Pic cu pic, dezastru cu dezastru

De mai bine de o luna, ZIARUL de Sibiu a atras atentia asupra faptului ca lucrarile neconsolidate ale centurii ocolitoare sunt macinate de intemperii. Au fost trimise fotografii la Minister, au fost scrise sesizari – rezultatul este zero. Singurul fapt notabil este ca locuitorii din Selimbar se aprovizioneaza fara jena din depozitele de balast aduse pentru executarea lucrarilor. Adica se fura din centura.

Iar daca „expertii” care evalueaza stadiul lucrarilor nu au fost de gasit, au rasarit din plin santurile care brasdeaza ceea ce ar fi trebuit sa fie varianta ocolitoare. Daca pana nu de mult aceste santuri puteau fi observate doar in zonele neasfaltate ale centurii, lucrurile s-au schimbat intre timp.

Alunecarile din malurile centurii au lasat bucati intregi de asfalt suspendate, la cateva ploi distanta doar de prabusire. Pentru a opri cat se poate dezastrul, toate intrarile pe portiunile asfaltate ale centurii au fost blocate cu cuburi mari de beton.

Oricum, inventatea sibienilor si-a spus cuvantul. Avand in vedere imensele blocaje create la intrarea in Sibiu dinspre Ramnicu Valcea, tot mai multi soferi aleg drumul de pamant de pe langa centura pentru a gasi o intrare „mai lejera” in oras. Astfel, ei intra in Selimbar folosind prima intrare – cea de langa reprezentantele auto dinspre Vestem.

Trec calea ferata inspre Mohu, dupa care cotesc stanga pe drumul de pamant, dar care este destul de drept. Acest drum duce exact la intrarea in Sibiu, dar dinspre Agnita.

Drumurile o iau razna

Cum centura ocolitoare a Sibiului a redevenit un vis indepartat, strazile din Sibiu pe care este deviat traficul greu au inceput sa isi arate neputinta. Cel mai bun exemplu este strada Rahovei, ultima inainte de iesirea din Sibiu, pentru TIR-uri.

In urma caldurilor din aceasta vara, valuri mari de asfalt s-au format intre cele doua benzi ale strazii, valuri care evident pericol siguranta in trafic. Apogeul acestor „valuri” il reprezinta intersectia dintre strada Rahovei si bulevardul Vasile Milea, unde denivelarile pun probleme serioase tuturor conducatorilor auto.

Primarul Sibiului, Klaus Johannis, spune ca solutia este clara. „Drumurile au o garantie de doi ani. Prin urmare, vor fi reparate de constructori”.

Ce pierdem?

Datorita faptului ca traficul greu tranziteaza Sibiul, intr-o singura luna, in acelasi loc, doua femei au fost omorate de TIR-uri. Evenimentele s-au produs si datorita proastei gestionari a semaforizarii de la intersectia Vasile Milea – Semaforului (atat pietonii, cat si masinile au „verde”).

Tot in categoria lucrurilor palbabile pe care Sibiul le pierde intra si sumele de bani cheltuite anual pe intretinrea strazilor tranzitate de traficul greu. Potrivit reprezentantilor DPC, aceste sume urca la 5-700.000 de euro, in fiecare an. Efectul trepidatiilor produse de traficul greu asupra cladirilor din apropiere nu a fost, deocamdata, cuantificat.

23,5 kilometri de autostrada

Centura ocolitoare a Sibiului ar trebui sa aiba 23,5 km cu profil de autostrada, sase pasaje, opt poduri, patru noduri retiere, doua intersectii denivelate si o intersectie la nivel. Centura incepe dupa calea ferata din Selimbar, apoi trece pe langa Bungard. Urmatorul punct va fi zona industriala din partea de est a Sibiului (Balanta, Hidrosib) dupa care trece prin cartierul Gusterita.

Alt nod va fi cu drumul spre Medias, va mai trece prin drumul spre Ocna Sibiului, dupa care se va uni cu E 68 inainte de Cristian. Soseaua ocolitoare a Sibiului va inclusa in autostrada Bucuresti-Deva. Construirea centurii ocolitoare a Sibiului este finantata de Comunitatea Europeana prin Programul ISPA, in proportie de 75 la suta si de Guvernul Romaniei, 25 la suta.

Valoarea initiala a contractului se ridica la circa 52,576 milioane euro, din care 39,431 milioane euro finantare ISPA si restul contributia Guvernului.

Amanari peste amanari

I Septembrie 2006 – acesta a fost primul termen, stabilit in 2003, in urma licitatiei de atribuire a lucrarilor

II Septembrie 2007 – in martie 2005 se naste decizia ca centura ocolitoare sa aiba profil de autostrada. Constructorii anunta, neoficial, amanarea finalizarii cu un an

III Octombrie 2008 – intr-un raspuns dat interpelarii deputatului Cornel Stirbet, in iunie 2006, ministrul Transporturilor din acea vreme, Gheorghe Dobre, avansa un nou termen – toamna lui 2008

IV 2013 – intr-o iesire inexplicabila, liderii PNL, partidul aflat la guvernare, sustineau, in iunie, ca centura va fi gata doar cand si coridorul IV pan-european va fi dat in folosinta

V 2009 – dupa rezilierea contractului cu Todini, ministrul Ludovic Orban anunta ca noua licitatie va impune firmelor participante anul 2009, ca termen de finalizare

VI 2010 – reprezentantii CNADN revin cu picioarele pe pamant si vorbesc de 2010, ca termen de finalizare. Asta, in conditiile in care

Istoria centurii

Septembrie 2003

Compania italiana Todini Construzioni Generali SpA semneaza alaturi de CNADN contractul de realizare a centurii ocolitoare a Sibiului

Mai 2004

In chiar prima zi de campanie electorala, ministrul Transporturilor din acea perioada, Miron Mitrea, inaugureaza santierul centurii ocolitoare a Sibiului. La festivitate participa exclusiv reprezentanti ai PSD, primarul Sibiului nefiind invitat

Septembrie 2006

Executantul Todini i-a decizia intreruperii lucrarilor la centura ocolitoare. Motivul – plata ultimei facturi, de peste sase milioane de euro

Octombrie 2006

Fara sa faca publica cererea de reziliere a contractului de catre cei de la Todini, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, viziteaza santierul centurii ocolitoare si ameninta cu ruperea contractului. Vizita lui Berceanu nu are nici o urmare.

Noiembrie 2006

In urma negocierilor cu cei de la CNADN, Todini reporneste lucrarile la centura. Pentru o zi, deoarece banii care trebuiau sa intre in conturi de la CNADN nu au mai venit.

Ianuarie 2007

In vizita la Bucuresti, vine Romano Prodi, premierul Italiei. Din delegatie face parte si Luiza Todini, managerul companiei italiene. CNADN si Todini se aseaza din nou la masa negocerilor

Martie 2007

Surse oficiale din cadrul CNADN confirma faptul ca Todini urmeaza sa fie scos de tot din cartile pentru centura ocolitoare a Sibiului. Reprezentantii Ministerului Transporturilor confirma oficial acest lucru si anunta procedurile pentru o noua licitatie.

Aprilie 2007

Proaspat instaurat in fruntea Ministerul Transporturilor, Ludovic Orban stopeaza procedurile de reziliere a contractului si isi anunta vizita la Sibiu. Vizita are loc cu o saptamana intarziere, la sfarsitul lui mai, si nu rezolva nimic.

Mai 2007

Are loc ultima intalnire intre CNADN si Todini. Replica unui reprezentant catre cei de la Todini este un monument al batjocurii birocratice din Romania – „voi ce mai cautati aici”.

August 2007

Cei de la Todini isi muta de la Sibiu si ultimele autobetoniere.