4 beneficii dovedite ale grădinăritului pentru psihic și afecțiunile în care este recomandată terapia prin horticultură

Grădinăritul are efecte pozitive asupra sănătății psihice, potrivit studiilor. O cercetare realizată la Universitatea Essex a scos la iveală că doar cinci minute petrecute în natură cresc stima de sine și îmbunătățesc starea emoțională. Practicat constant, grădinăritul combină beneficiile activității fizice cu cele ale expunerii la mediul natural, reducând anxietatea și simptomele depresiei. Cei care au obiceiul să crească și să îngrijească plante observă o scădere a stresului și declară o calitate mai bună a vieții.

Terapia horticolă a început să fie folosită și în contexte clinice, în special pentru persoane cu depresie severă, tulburări psihotice sau dependențe. În multe cazuri, schimbările produse prin acest tip de intervenție durează mai mult decât cele obținute cu ajutorul medicamentelor.

1. Reducerea stresului și ameliorarea simptomelor depresiei

Activitatea fizică desfășurată în aer liber produce reacții diferite față de exercițiile practicate în spații închise. Contactul direct cu mediul, terenul denivelat, sunetele naturale, variațiile de lumină și temperatură, modifică modul în care corpul reacționează la efort. Ritmul biologic se adaptează altfel, iar starea generală se stabilizează mai rapid.

Aceste reacții sunt vizibile indiferent de vârstă sau de nivelul de pregătire fizică, potrivit cercetărilor. Se observă o scădere a nivelului de stres și a simptomelor depresive, creșterea stimei de sine, îmbunătățirea dispoziției generale și a stării de bine. Timpul petrecut afară, chiar și pentru scurt timp, poate aduce o schimbare de ritm mental fără a fi nevoie de efort susținut.

Grădinăritul intră în categoria activităților fizice desfășurate în aer liber, dar cu o dinamică diferită față de sportul clasic. Efortul se menține constant, fără să devină prea solicitant. Mișcarea se desfășoară într-un ritm stabil, dictat de sarcini repetitive și ușor de anticipat.

Folosirea mâinilor, postura aplecată, alternarea efortului cu pauze scurte și contactul direct cu mediul natural susțin un tip de activitate care menține corpul în mișcare și atenția ancorată în prezent, fără a genera suprastimulare. În perioadele de oboseală psihică, această formă de mișcare poate fi mai bine tolerată decât exercițiile standard sau antrenamentele prea intense.

2. Îmbunătățirea capacității de concentrare

Persoanele care au dificultăți în a-și menține atenția asupra sarcinilor sau conversațiilor pot beneficia de ritmul clar și structurat al lucrului în grădină. Fiecare activitate, de la semănat la udat, cere implicare imediată, fără a fi nevoie de planificare complexă sau de alternarea rapidă între sarcini.

Studiile au demonstrat că timpul petrecut în aer liber poate reduce dificultățile de atenție, inclusiv cele asociate ADHD-ului. Grădinăritul presupune pași simpli, care cer atenție pe termen scurt și limitează distragerea.

3. Creșterea stimei de sine 

Grădinăritul le oferă oamenilor ocazia să vadă rezultatele muncii lor în mod concret, etapă cu etapă. Potrivit cercetărilor, acest proces, de la plantare la întreținere și recoltare, dezvoltă încrederea în sine. Faptul că o plantă crește datorită unor acțiuni directe aduce un sentiment clar de reușită, bucurie, satisfacție și mândrie. 

4. Susținerea echilibrului mental

Contactul cu natura are efecte fizice și psihice bine documentate. Respirația devine mai profundă, susținând oxigenarea organismului, curățarea căilor respiratorii și buna funcționare a sistemului digestiv și imunitar. Aceste reacții fiziologice produc o stare generală de calm și refacere.

Expunerea la lumină naturală este, de asemenea, importantă. Timpul petrecut afară este asociat cu reducerea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale și relaxarea musculară. Soarele declanșează sinteza vitaminei D, implicată și în menținerea bunăstării emoționale.

Pe lângă aceste efecte directe, grădinăritul introduce o rutină care poate stabiliza ritmul interior. Activități simple, precum udarea sau îndepărtarea buruienilor, creează o structură zilnică predictibilă, utilă mai ales în perioade dominate de stres sau neliniște.

Terapia prin horticultură, benefică în depresie și adicții

Spre deosebire de grădinăritul recreativ, terapia prin holticultură urmărește obiective terapeutice clare, prin activități precum semănatul, plantarea și îngrijirea plantelor. Este folosită în tratamentul depresiei, anxietății, schizofreniei sau adicțiilor, iar rezultatele susțin utilizarea ei pe scară largă.

În Marea Britanie, inițiativa guvernamentală de „rețetă verde” a inclus mii de persoane în proiecte de grădinărit comunitar. Cei implicați au raportat niveluri mai scăzute de anxietate și o stare generală mai bună, iar datele adunate arată o îmbunătățire clară a echilibrului psihic. Un proiect derulat prin Serviciul Național de Sănătate Britanic (NHS) a integrat activități în aer liber în terapiile standard, cu rezultate pozitive în special pentru cei care nu răspund bine la tratamentele clasice.

În SUA, Asociația Americană de Terapie Horticolă (AHTA) a stabilit un cadru profesional pentru practicieni, care include pregătire în științele plantelor și ale comportamentului, dar și stagii practice. Această structurare face posibilă integrarea terapiilor cu plante în clinici, spitale, centre de reabilitare sau școli speciale.

De asemenea, un studiu publicat în Scientific Reports a demonstrat că pacienții din secții psihiatrice care au participat la sesiuni de terapie horticolă au înregistrat o reducere clară a anxietății după patru săptămâni. O altă analiză, publicată în Frontiers in Psychiatry, a scos la iveală că efectele sunt semnificative și durabile, multe dintre schimbările emoționale persistând chiar și la câteva luni după încheierea intervenției.

Cum te poți apuca de grădinărit, chiar dacă nu ai grădină

Grădinăritul nu presupune neapărat un spațiu generos sau condiții speciale. Pentru cei care locuiesc la bloc, există mai multe variante simple și accesibile de a începe.

Balconul poate deveni un spațiu suficient pentru plante aromatice, legume cu ciclu scurt sau flori. Ghivecele mici, lăzile din lemn sau jardinierele suspendate pot fi organizate ușor, chiar și în spații limitate. Plante precum busuiocul, pătrunjelul, menta, salata sau ridichile cresc bine în recipiente și nu cer condiții complexe.

Pentru interior, se poate începe cu câteva plante de apartament ușor de îngrijit, cum sunt aloe vera, feriga, zamioculcas sau mușcata. 

O altă variantă este implicarea în proiecte de grădinărit urban sau comunitar. Multe orașe mari au inițiative care pun la dispoziția locuitorilor spații mici pentru cultivat, fie în curțile blocurilor, fie în grădini colective.

Riscurile grădinăritului

Deși grădinăritul are beneficii bine documentate pentru sănătatea psihică, nu este lipsit de dificultăți sau riscuri. Uneori, plantele nu se dezvoltă cum te-ai aștepta, mai ales la început. Lumina, umiditatea, sezonul greșit, dăunătorii sau calitatea solului pot influența rezultatul, iar frustrarea poate apărea ușor, mai ales pentru cei care pornesc cu așteptări mari. Este important ca eventualele eșecuri să fie privite ca parte a procesului și nu ca un semn că activitatea nu merită continuată. 

Există și riscuri de ordin fizic. Contactul cu solul și plantele poate duce la reacții alergice, iritații ale pielii sau, în cazuri mai rare, infecții. Leziunile minore, dacă nu sunt tratate, pot favoriza infecții precum tetanosul sau sepsisul. În zonele cu umiditate crescută sau cu prezență de rozătoare, poate exista risc de îmbolnăvire cu leptospiroză sau chiar cu bacterii din categoria legionella.

Mușcăturile de insecte, inclusiv căpușele, pot duce la boli precum Lyme, iar pozițiile prelungite de lucru în grădină pot duce la dureri de spate sau întinderi musculare.

Riscurile pot fi însă reduse prin măsuri simple: purtarea mănușilor, verificarea pielii după lucrul afară, igienizarea uneltelor, spălarea mâinilor, evitarea contactului direct cu compostul, precum și prin pauze și întinderi regulate înainte și după lucru.

Nu în ultimul rând, e important de spus că grădinăritul nu înlocuiește tratamentele medicale. În cazul unor tulburări psihice mai severe, cum ar fi depresia majoră sau anxietatea cronică, e recomandat ca activitatea să fie combinată cu terapie de specialitate, medicație sau alte intervenții, recomandate de medic.