„7.000 de pași pe zi nu sunt sport și nu sunt suficienți pentru coloană.” Ce mișcare recomandă dr. Adrian Bodiu, neurochirurg MedLife, și când ajută infiltrațiile sau intervențiile minim invazive

„Nouă din zece pacienți care intră în cabinet vin cu dureri de coloană lombară“, spune dr. Adrian Bodiu, neurochirurg în cadrul Spitalului MedLife Lotus Ploiești. Mulți ajung după săptămâni sau luni în care au alternat antiinflamatoare, perioade scurte de repaus, inclusiv ședințe de fizioterapie, fără un plan clar. Iar când durerea coboară pe picior, anxietatea crește. Dr. Bodiu explică ce tip de mișcare ajută cu adevărat coloana după orele lungi la birou și când au sens infiltrațiile sau intervențiile minim invazive. 

De ce doare spatele: „Nu e doar de la munca la birou“

Cei mai mulți pacienți pun durerile lombare exclusiv pe seama jobului: stat pe scaun, condus, ridicat obiecte grele, stres. „Mulți nu sunt familiarizați cu factorii de risc care îi supără, crezând că motivul durerilor este doar munca“, spune dr. Bodiu. În realitate, aproape întotdeauna e o combinație – iar când combinația persistă mulți ani, riscul de apariție a afecțiunilor degenerative la nivelul coloanei lombare crește.

Medicul neurochirurg enumeră cinci factori pe care îi observă la o mare parte dintre pacienții cu dureri lombare: supraponderea, fumatul, postura vicioasă de lungă durată (în special la birou și la șofat), sedentarismul și stresul cronic psiho-emoțional. „În următorii ani cred că factorul de stres cronic urmează să fie primul“, adaugă el, subliniind că tensiunea emoțională prelungită poate întreține contractura musculară, somnul prost și percepția accentuată a durerii.

„Cel mai bun tratament este excluderea factorilor de risc sau cel puțin micșorarea impactului lor“, spune neurochirurgul. Altfel, orice intervenție – medicamente, kinetoterapie, infiltrații – riscă să fie doar o pauză scurtă între două episoade de durere.

De ce 7.000 de pași nu sunt echivalenți cu practicarea unui sport

Mersul a devenit, pentru mulți, sinonim cu „mișcare“. Este o alegere bună, mai ales pentru persoanele care petrec multe ore pe scaun zilnic sau chiar lucrează la birou de acasă. Mersul menține circulația, mobilizează articulațiile, reduce rigiditatea și are beneficii cardiovasculare. Dar dr. Bodiu atrage atenția asupra confuziei: „Mulți pacienți consideră că, dacă merg 7.000 de pași este suficient pentru sănătatea coloanei“.

În opinia medicului, problema nu este neapărat numărul exact de pași, ci faptul că mersul, mai ales sub formă de plimbare în ritm lejer, în lipsa oricărui fel de antrenament de forță, nu construiește suficient „armura“ care protejează spatele: musculatura trunchiului și musculatura paravertebrală (mușchii de lângă coloană) care stabilizează, „hrănesc“ și mențin troficitatea (calitatea țesuturilor). „Important nu este câți pași faci zilnic, ci să ai o activitate fizică permanentă. Practicarea unui sport este esențială“, spune el.

Iar prin „sport“, neurochirurgul nu înțelege mersul, din când în când, la sală, ci un program constant, cu progres și cu o tehnică corectă.

Ridicatul greutăților, un sport validat de neurochirurg 

Poate părea contraintuitiv, însă neurochirurgul Adrian Bodiu spune că unul dintre sporturile care ajută la consolidarea musculaturii spatelui și la susținerea corectă a coloanei este ridicarea greutăților. „În 25 de ani de când practic neurochirurgie, nu am întâlnit niciun sportiv halterofil cu dureri de coloană sau cu hernie de disc. Și eu am avut mulți pacienți. Într-adevăr, mulți dintre noi au tendința să se ferească de ridicarea greutăților. Dar acesta este sportul care mărește considerabil musculatura coloanei“, spune el. În cabinet, observă că durerile lombare apar mult mai des la cei sedentari, la cei care stau mult pe scaun sau conduc mult, chiar și la persoanele care merg mult pe jos, decât la cele care fac antrenament de forță structurat.

Totuși, este esențială o nuanță: medicul nu se referă la ridicarea greutăților acasă, fără sprijinul și fără consiliere. Medicul insistă pe ideea de sport practicat sub supravegherea unui antrenor și ținând cont de particularitățile fiecărei persoane în parte. Pentru coloana lombară, diferența dintre un exercițiu care protejează și unul care irită o problemă existentă constă în tehnică și dozarea efortului.

Ce alte tipuri de mișcare recomandă medicul neurochirurg? „Înot, pilates, aerobic, yoga, dar și antrenamentele de forță. În practică, pentru mulți adulți care nu au făcut sport ani întregi, abordarea realistă este un mix: mobilitate, forță și rezistență, construit treptat, cu obiectivul de a avea un trunchi stabil și un corp care tolerează bine efortul“, spune dr. Bodiu.

Ce se întâmplă în degenerarea coloanei: inflamație, compresie, durere pe picior

„Degenerarea“ coloanei, cauzată în timp de cei cinci factori enumerați de dr. Bodiu – fumat, sedentarism, stres, suprapondere și postură vicioasă – poate deveni, în jurul vârstei de 40 de ani, o sursă constantă de episoade dureroase. Dr. Bodiu explică procesul: scade fluxul sanguin și „trofica“ structurilor, apar artroze și inflamații locale. Inflamația poate comprima rădăcinile nervoase, ceea ce duce la durere care iradiază pe membrul inferior. Unii pacienți au și slăbiciune în picior („cădere de funcție“), iar cazurile severe pot avea probleme de control sfincterian – semne care necesită evaluare rapidă.

În cabinet, medicul vede frecvent două categorii de pacienți: cu durere locală lombară și cu durere lombară care iradiază și pe picior, cunoscută sub numele de sciatică Diferența contează, pentru că tratamentul nu e identic.

Pastilele ajută doar pe termen scurt

În faza acută, antiinflamatoarele pot fi utile, spune medicul, dar au limite: pot calma inflamația și durerea, însă nu tratează cauza și nu trebuie folosite la nesfârșit. Mulți pacienți tind să le folosească mereu, mai ales când durerea cedează rapid. Problema este că, fără recuperare și fără schimbarea factorilor de risc, episoadele dureroase revin.

În plus, tratamentul pasiv dă adesea o iluzie de control: „am făcut ceva“, dar acel ceva nu schimbă mecanica spatelui, musculatura și rezistența la efort. 

Nici fizioterapia, singură, nu este eficientă pe termen lung

Dr. Bodiu face din start o distincție importantă între fizioterapie – proceduri pasive și kinetoterapie – exerciții ghidate de specialist. „Din studii reiese că fizioterapia nu are impactul dorit. Este un impact de scurtă durată“, spune el. Când durerea este intensă, o ședință cu aparate poate aduce o atenuare temporară, dar, în viziunea lui, pacientul are nevoie de un plan susținut de exerciții pe care pacientul să le facă și după ce se termină cele 10 ședințe de kinetoterapie.

Kinetoterapia, spune medicul, ar trebui să „îl învețe“ pe pacient ce are de făcut zilnic. Partea grea nu e exercițiul în sine, ci disciplina. „Unii pacienți sunt gata să dea bani pe tot felul de soluții, multe dintre ele nesusținute științific, dar nu reușesc să se disciplineze să facă gimnastică gratis în fiecare dimineață“, spune el, descriind o mentalitate pe care o vede des.

Infiltrațiile: când ajută și de ce contează diagnosticul

Pentru episoadele acute – dureri puternice, care nu lasă pacientul să doarmă, care se accentuează la mișcare sau la stat în picioare – dr. Bodiu recomandă uneori infiltrațiile ca parte dintr-un plan complex. Nu sunt o soluție definitivă, care anulează problema, ci sunt intervenții care pot reduce rapid inflamația și durerea, permițând începerea recuperării, cu adevărat eficientă pe termen lung.

Ce aduc infiltrațiile? În primul rând, pot întrerupe cercul vicios durere–spasm muscular. „Cel mai mare impact este întreruperea cercului vicios între spasticitate și durere. Excluzând unul dintre factori, durerea, avem șanse să eliminăm spasticitatea“, explică el. Apoi, în anumite situații, scurtează perioada de suferință și reduc timpul în care suntem limitați de durere.

Totuși, neurochirurgul insistă că infiltrația trebuie făcută după un diagnostic minuțios și în punctul corect. „Depistarea motivului este punctul-cheie. Infiltrația administrată într-un punct greșit ar putea să nu dea efectele așteptate“, spune medicul. În practica lui, preferă ghidajul ecografic, care îl ajută să fie precis și să folosească volume mai mici de medicație.

Infiltrațiile pot fi utile și la unii pacienți operați, dacă durerea reziduală are un mecanism clar și dacă procedura poate fi făcută în siguranță, ținând cont de modificările postoperatorii. Însă este necesară o evaluare medicală completă înainte de a lua decizia de a face infiltrații după operația pe coloană.

Când este nevoie de operație

Hernia de disc este unul dintre cele mai invocate diagnostice atunci când durerea coboară pe picior. Dar dr. Bodiu subliniază o diferență esențială: prezența unei hernii pe RMN nu înseamnă automat operație. Chirurgia intră în discuție când tratamentele conservatoare nu mai sunt suficiente sau când apare „căderea de funcție“ – slăbiciune reală în picior, instabilitate, scăderea forței, dificultăți de mers.

„Amorțeala e doar amorțeală și nu este un indicator că este nevoie de operație“, spune el, în timp ce pentru deficitul motor mesajul e invers: cu cât suferința e mai lungă, cu atât recuperarea poate fi mai grea.

Intervențiile minim invazive: recuperare mai rapidă, traumă mai mică

Atunci când operația e necesară, dr. Bodiu vorbește despre evoluția discectomiei către tehnici tot mai puțin invazive: de la incizii mai mari și spitalizări de o săptămână, la intervenții sub microscop, apoi endoscopice, cu spitalizare scurtă și mobilizare rapidă. „Pacientul e ridicat în picioare la două ore după operație.“

Recuperarea depinde însă și de particularitățile pacientului: vârstă, comorbidități, pregătirea fizică înainte de operație, cât de mult a fost amânată intervenția în cazul unui deficit motor. Pentru unii, întoarcerea la activități poate fi rapidă, în timp ce pentru alții, drumul este mai lent.

În concluzie, dr. Adrian Bodiu insistă că, pe termen mediu și lung, coloana are nevoie de două elemente pe care le ignorăm cel mai des: reducerea factorilor de risc și o formă de mișcare care chiar întărește musculatura și stabilizează zona lombară. Mersul ajută, dar de multe ori nu ajunge. Iar procedurile – de la infiltrații până la intervenții minim invazive – sunt utile mai ales când creează o fereastră în care recuperarea poate fi făcută corect.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife