8 simptome ale cancerului de colon înainte de 50 de ani puse adesea pe seama stresului. „Nu le ignora doar pentru că ești tânăr“

Un caz de cancer colorectal din 10 se diagnostichează la persoane sub 50 de ani, iar majoritatea pacienților au între 40 și 49 de ani, arată cele mai recente statistici. În România, cancerul colorectal ocupă primul loc între toate formele de cancer ca număr de cazuri noi. Screeningul populațional pornește de la 50 de ani în UE și de la 45 în SUA, dar pentru anumite categorii de persoane investigațiile ar trebui să înceapă mai devreme, atrag atenția specialiștii.

Mult timp, cancerul colorectal a fost considerat o afecțiune a persoanelor vârstnice. Însă datele recente confirmă ceea ce medicii observă în cabinet: aproape jumătate (45%) din cazurile noi de cancer colorectal, în SUA, apar la adulți sub 65 de ani. La persoanele între 20 și 49 de ani, incidența crește cu circa 3% pe an, iar la cele între 50 și 64 de ani, cu 0,4% anual.

„N-aș vrea să ne panicăm. Dar, într-adevăr, există o tendință globală de creștere a incidenței cancerului de colon la tineri, adică sub 45 de ani. Tendința globală este de scădere a numărului cazurilor de cancer de colon, dar în rândul categoriei de vârstă sub 50 de ani, există, într-adevăr, un trend crescător“, a precizat dr. Victor Nimirceag, medic primar oncolog la Sibiu.

În Statele Unite ale Americii, acest trend crescător este semnalat în mod repetat de specialiști în ultimii ani: „În prezent vedem tot mai multe diagnostice la pacienți de 20, 30 și 40 de ani, așa că nu ar trebui să ignorăm simptomele doar pentru că suntem tineri”, a declarat pentru Fox News, dr. Timothy Cannon, director al Comisiei Moleculare pentru Tumori și coordonator al Programului de Oncologie Gastrointestinală din cadrul rețelei Inova, din Virginia, SUA.

Un studiu, publicat la finalul lunii ianuarie 2026, în publicația de specialitate JAMA, a arătat că, deși mortalitatea generală prin cancer la persoanele sub 50 de ani a scăzut cu 44% între 1990 și 2023, mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 1,1% pe an din 2005. Această formă de cancer a devenit astfel prima cauză de deces prin cancer la tineri, după ce în trecut era clasificată pe locul al cincilea. Vestea bună este că, depistat în stadii incipiente, cancerul colorectal se tratează cu șanse mari de vindecare. Multe tumori mici pot fi tratate exclusiv endoscopic sau prin intervenții chirurgicale limitate, fără chimioterapie sau radioterapie.

Simptome care necesită investigații imediate, indiferent de vârstă

Trei din patru pacienți sub 50 de ani cu cancer colorectal primesc diagnosticul într-un stadiu avansat, iar aproximativ 27% (adică unul din patru) au deja metastaze la distanță, potrivit aceluiași raport al American Cancer Society.

Există două explicații, spun medicii. „Cu cât pacienții sunt mai tineri, cu atât forma de cancer poate fi mai agresivă“, a precizat dr. Amadeus Dobrescu, medic primar chirurg specializat în chirurgia oncologică, din Timișoara, explicând că, în practică, evoluția poate fi rapidă, iar diagnosticul precoce contează enorm.

Iar o a doua explicație ar putea fi că, de multe ori, simptome care par inițial banale sunt ignorate de tineri sau puse pe seama stilului de viață haotic.

„Prea des simptomele sunt atribuite hemoroizilor, dietei, stresului sau activității fizice, fără o evaluare aprofundată. Orice sângerare persistentă sau inexplicabilă necesită o discuție cu medicul și, în unele cazuri, o colonoscopie”, a avertizat medicul Timothy Cannon.

Specialistul a enumerat principalele semnale de alarmă care impun investigații în cel mai scurt timp posibil:

• sângerare rectală cu sânge roșu-aprins,
• scaune întunecate sau negre,
• prezența sângelui în scaun,
• modificări persistente ale tranzitului intestinal (constipație sau diaree noi),
• anemie feriprivă inexplicabilă,
• dureri abdominale sau crampe persistente care se repetă,
• pierdere inexplicabilă în greutate,
• senzația persistentă că intestinul nu se golește complet.

„Deși multe dintre aceste simptome pot fi cauzate de afecțiuni mai puțin grave, ele nu trebuie ignorate niciodată“, subliniază medicul.

Între apariția primelor simptome și diagnostic, studiile arată un decalaj mediu de 4-6 luni la pacienții tineri, un interval în care boala poate avansa. Trei din patru pacienți sub 50 de ani primesc diagnosticul deja într-un stadiu avansat, potrivit American Cancer Society.

De la ce vârstă sunt indicate investigațiile

În Uniunea Europeană se recomandă testarea prin FIT (test imunologic fecal cantitativ) o dată la doi ani, pentru persoanele între 50 și 74 de ani, cu trimitere la colonoscopie în cazul unui rezultat pozitiv.

SUA au coborât pragul la 45 de ani în 2021, după ce s-a constatat că incidența la grupa de vârstă 45-49 de ani ajunsese la nivelul celei de la 50 de ani în 1992, când a fost introdus screeningul. Opțiunile americanilor includ colonoscopia la fiecare 10 ani sau teste fecale anuale ori la 3 ani.

România nu are încă un program național de screening colorectal. Programul-pilot ROCCAS, lansat în 2019 în patru regiuni, a avut o rată de acceptare a testului FIT între 89% și 99%, dar sub 55% dintre cei cu test pozitiv au ajuns efectiv la colonoscopie. În iunie 2024, Ministerul Sănătății a aprobat metodologia oficială de screening, dar implementarea la scară națională rămâne în așteptare. Practic, cine vrea să se testeze trebuie să ceară singur testul FIT (disponibil în laboratoare private) sau să solicite trimitere la colonoscopie prin medicul de familie sau gastroenterolog.

5 motive pentru care screeningul ar trebui început înainte de 50 de ani

Există categorii de persoane care ar trebui investigate mai devreme decât vârsta recomandată pentru screening.

Dr. Michael Martin, medic din California, SUA, a precizat pentru Fox News: „Testele fecale sunt opțiuni adecvate pentru adulții cu risc mediu, dar nu sunt cea mai bună alegere pentru persoanele cu antecedente familiale semnificative, boli inflamatorii intestinale, sindroame ereditare sau simptome de alarmă. Dacă simptomele sunt prezente, scopul nu este screeningul, ci diagnosticul, iar colonoscopia este de obicei testul mai adecvat“.

1.      Istoric familial de cancer colorectal

Aproximativ 10% dintre adulți au cel puțin o rudă de gradul I diagnosticată cu cancer colorectal, iar această situație le dublează riscul. Conform ghidurilor americane, colonoscopia trebuie începută la 40 de ani sau cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată cea mai tânără rudă afectată, dacă un părinte, frate, soră, a primit diagnosticul înainte de 60 de ani sau dacă două sau mai multe rude de gradul I au fost diagnosticate la orice vârstă.

Când există un istoric familial semnificativ, se recomandă atât investigațiile de screening, cât și teste genetice, la persoane mai tinere. Dacă un părinte a avut cancer de colon la 45 de ani, copilul ar trebui testat de la 35, spune medicul oncolog Victor Nimirceag. De ce? Pentru că „un polip are nevoie, în medie, de aproximativ zece ani pentru a se transforma într-o tumoră. Depistarea și îndepărtarea lui în acel interval poate preveni complet boala“, explică el.

2.     Sindromul Lynch

Sindromul Lynch este cea mai frecventă cauză ereditară de cancer colorectal și crește cu până la 78% riscul. Pacienții cu mutații ale genelor MLH1, MSH2 sau EPCAM trebuie să facă o colonoscopie la fiecare 1-2 ani, începând de la 20-25 de ani sau cu 2-5 ani înainte de cel mai precoce cancer din familie, dacă acesta a apărut sub 25 de ani.

Polipii sunt mai greu de observat, așa că se recurge adesea la cromoendoscopie, o tehnică în care se aplică un colorant pe mucoasă pentru a scoate în evidență leziunile plate. Pe lângă colon, sindromul Lynch crește riscul și pentru cancer endometrial, gastric, ovarian, pancreatic și urotelial, motiv pentru care acești pacienți au nevoie de un plan de supraveghere complex, cu endoscopie digestivă superioară de la 30-40 de ani.

3.     Polipoza adenomatoasă familială

Polipoza adenomatoasă familială este rară, dar cu un risc ridicat de cancer. Pacienții dezvoltă sute sau mii de polipi în colon, iar probabilitatea de a face cancer colorectal pe parcursul vieții este foarte ridicată, conform American Cancer Society. Colonoscopia (sau sigmoidoscopia flexibilă) se recomandă anual, de la 10-12 ani.

Când polipii se înmulțesc prea mult pentru a fi îndepărtați endoscopic, se poate ajunge la colectomie profilactică, adică la îndepărtarea chirurgicală a colonului. Alte sindroame cu risc crescut includ polipoza asociată mutației MUTYH (MAP), sindromul Peutz-Jeghers și polipoza juvenilă.

4.     Boli inflamatorii intestinale

Colita ulcerativă și boala Crohn cu afectare colonică cresc riscul de cancer colorectal de până la șase ori față de populația generală. Cauza o reprezintă inflamația cronică, prelungită ani întregi, care produce modificări genetice în celulele mucoasei. Spre deosebire de cancerul colorectal sporadic, care pornește, de obicei, dintr-un singur polip, displazia în bolile inflamatorii apare difuz, în zone mari de mucoasă inflamată.

De aceea, toate ghidurile internaționale recomandă o primă colonoscopie de screening la 8-10 ani de la debutul simptomelor, indiferent de vârsta pacientului, pentru a evalua cât de extinsă e boala și cât de mare e riscul individual.

După aceea, ritmul depinde de mai mulți factori: dacă există inflamație activă, colangită sclerozantă primară, antecedente familiale de cancer colorectal, stricturi sau displazie, supravegherea se face anual sau la 1-3 ani. Dacă riscul e scăzut (remisiune continuă, fără factori agravanți), se poate merge până la 5 ani între colonoscopii.

Pacienții cu colangită sclerozantă primară (PSC) asociată bolii inflamatorii au un risc și mai ridicat și trebuie să facă colonoscopie anual, de la diagnosticul de PSC. Colonoscopia de supraveghere se face preferabil când boala e în remisiune, altfel e greu de deosebit displazia de inflamație pe biopsie.

5.     Radioterapie abdominală sau pelvină

Persoanele tratate cu radioterapie în zona abdomenului sau pelvisului, de exemplu, pentru un cancer în copilărie sau adolescență, au un risc crescut de cancer colorectal ulterior. Acești pacienți trebuie să înceapă colonoscopia la 30 de ani sau la 5-10 ani după terminarea radioterapiei (oricare termen vine mai târziu), apoi să o repete la 3-5 ani.

Ce urmează dacă apar rezultate normale

Dacă o persoană face investigații înainte de 50 de ani și rezultatul este normal, intervalul până la următorul control depinde de factorul de risc specific.

„Dacă investigația a fost făcută pe fondul unui istoric familial important, ar trebui repetată la fiecare cinci ani. În schimb, dacă persoana nu are cancer colorectal sau polipi avansați, iar riscul se dovedește a fi mai degrabă mediu decât ridicat, intervalul dintre controale poate fi mai mare”, a subliniat dr. Martin.

De ce apare cancerul colorectal tot mai devreme

Nimeni nu știe cu certitudine de ce incidența cancerului colorectal crește la tineri, dar cercetătorii au mai multe ipoteze. Rebecca Siegel, directorul științific senior de cercetare în supraveghere la American Cancer Society și autoarea principală a raportului din 2026, a declarat că „după decenii de progres, riscul de deces prin cancer colorectal crește la generațiile mai tinere de bărbați și femei, ceea ce confirmă o creștere reală a bolii din cauza a ceva ce facem sau a unei alte expuneri.”

Printre factorii suspectați se numără consumul de alimente ultraprocesate, obezitatea, sedentarismul, consumul ridicat de alcool și fumatul. Cercetătorii de la Universitatea Columbia estimează că, până în 2030, cancerul colorectal cu debut precoce (la persoane sub 50 de ani) va reprezenta 11% din cancerele de colon și 23% din cancerele rectale, la nivel mondial.

Cancerul colorectal este, în cele mai multe cazuri, un cancer care poate fi prevenit. Dr. Noemi Poverlovici, medic gastroenterolog la Oradea, subliniază: „cancerul colorectal nu apare peste noapte. De cele mai multe ori, există un traseu: de la polip la displazie și apoi la cancer. O colonoscopie realizată la timp poate opri acest traseu.“