Românii așteaptă cel mai mult din UE pentru a avea acces la un medicament de ultimă generație – 899 de zile. Germanii așteaptă doar 133 de zile

​România se menține pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința timpului de așteptare al pacienților pentru a avea access la medicamente de ultimă generație, arată ediția din 2021 a studiul anual WAIT, lansată astăzi de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice.

Timpul de așteptare pentru acces la medicamente noi este în creștere în România

Mai mult, în 2021 timpul de așteptare a crescut la o medie de peste 899 de zile, față de 883 de zile în 2020.

Inegalitățile în ceea ce privește timpul necesar pacienților pentru a avea acces la medicamente noi în diferite state membre ale Uniunii Europene sunt în creștere. Publicată astăzi, cea mai cuprinzătoare ediție de până acum a sondajui anual WAIT, realizat de EFPIA – EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2021 Survey, arată că timpul mediu până la rambursare pentru tratamente inovatoare în țările UE și din Spațiul Economic European (SEE) continuă să fie de aproximativ 511 zile.

Pacienții din Germania așteaptă în jur de 133 de zile pentru a avea acces la medicamente noi, în timp ce pacienții din România sunt nevoiți să suporte o așteptare de peste 899 de zile, țara noastră situându-se din nou pe ultimul loc în clasament.

Concluzii pentru România:

• Din 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2017-2020, doar 38 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2022.

• În acest timp, Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 127, Slovenia 78, Bulgaria 49, iar Ungaria 65.

• Rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 24%.

• Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 30 de luni (899 zile), în creștere față de raportul anterior (883 de zile), în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 133 de zile, Italia 429, Bulgaria 764).

• Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul fără termene clare al elaborării și publicării Listei medicamentelor rambursate și al protocoalelor terapeutice, un sistem de evaluare a medicamentelor care nu valorizează inovația și resurse umane subdimensionate în departamentul responsabil din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), care fac față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

• Sistemul de acces din România este în continuare lipsit de predictibilitate. Compensarea medicamentelor noi depinde în continuare de o serie de pași birocratici, dar și de voința politică. Respectarea termenelor legale și îmbunătățirea cadrului legislativ actual prin introducere de termene clare pentru aprobarea listelor de molecule compensate ar fi pași simpli, dar eficienți pentru rezolvarea situației.
  

“Din nefericire cele mai noi date ale studiului WAIT ne arată din nou că suntem departe de standardele europene în ceea ce privește accesul la inovația salvatoare de vieți. În ultimii doi ani autoritățile au făcut eforturi semnificative și am apreciat că peste 90 de medicamente și indicații noi au ajuns la pacienți, dar este însă suficient pentru a recupera din decalajul față de media țărilor Europene (în special în ce privește timpul de la aprobarea medicamentelor la nivel european până la rambursarea în România)? ARPIM își dorește să fie parte din soluție pentru ca pacienții români să nu mai piardă zile importante de viață din cauza unui acces întârziat la medicamente inovatoare. De aceea, la finalul anului trecut am lansat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea accesului, în cadrul Pactului pentru Inovație în Sănătate, o platformă de colaborare cu factorii de decizie și cu toți factorii implicați în Sănătate”, a declarat Alina Culcea, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM – membră Federației Europene a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice).

Pacienții din Europa Centrală și de Est așteaptă mai mult pentru a avea acces la tratamente inovative

Raportul publicat astăzi subliniază inechitățile de acces la medicamentele inovatoare din Europa. Există în continuare diferențe semnificative între țări în ceea ce privește numărul de medicamente noi care sunt disponibile la un moment dat și, de obicei, pacienții din Europa Centrală și de Est și din statele membre mai mici așteaptă cel mai mult pentru a avea acces la noi tratamente.

„Pentru pacienți și pentru sistemele de sănătate situația este de nesuportat. După ani de cercetare și dezvoltare în domenii cu nevoi neacoperite, companiile dezvoltatoare doresc ca medicamentele să ajungă la pacienți cât mai repede posibil. Credem că este timpul pentru schimbare”, afirmă Nathalie Moll, directorul general al Federației Europene a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice.

În ultimii doi ani, Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice a documentat cauzele inegalităților de acces, constatând că există 10 factori inter-relaționați care explică indisponibilitatea unor medicamente și întârzierea de acces la ele.

O analiză realizată de compania Charles River Associates, publicată tot astăzi, concluzionează că barierele și întârzierile sunt înrădăcinate în sistemele și procesele locale de acces la medicamente și identifică impactul acestora asupra procesului decizional comercial.

Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice consideră că un acces mai rapid și mai echitabil în întreaga Europă este un obiectiv realizabil. Este nevoie de o înțelegere comună a barierelor și a întârzierilor, precum și de angajamente concrete din partea industriei, a UE și a statelor membre pentru a facilita schimbarea în ceea ce privește parteneriatul.

Săptămâna viitoare, Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice va publica și propuneri concrete, detaliate, pentru a reduce inegalitățile și a explora noi modele de acces, ca bază de discuții cu autoritățile de reglementare din domeniul sănătății, pentru ca prețurile medicamentelor să reflecte mai bine atât valoarea pe care o oferă pacienților și societății, cât și condițiile economice din fiecare țară.