​Business report ​RABLA lui Sisif. Şefii Black Cube au bătut palma cu procurorii DIICOT. Factură la gaz de peste 1.100 de lei, la un bloc fără niciun consumator. ASE a început construcția unui bloc de 7 etaje în Piața Romană. ​Fabula descentralizării burselor

RABLA lui Sisif: Autoritățile nu cunosc, nici după 17 ani, impactul real al programului asupra mediului ● Şefii Black Cube au bătut palma cu procurorii DIICOT în dosarul spionării fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi ● Elena Băsescu îşi închide firma de confecţii ● Șeful Fondului pentru Mediu anunță: Timp de așteptare mai scurt la programele Rabla. „Nu vom avea un aer mai curat. Nu cred că așa se pune problema ● Factură la gaze de peste 1.100 de lei, la un bloc fără niciun consumator ● 10 fapte penale ale lui Mihai Chirica în cei 7 ani de domnie ● Un belgian a umblat pe la autoritățile din Iaşi, să obţină un certificat că este viu ● Când au început bucureștenii să mânânce fructe exotice ● Fără Gazprom nu se poate în Europa ● Statul nu știe de câți bani are nevoie un român pentru un trai decent ● ASE a început construcția unui bloc de 7 etaje în Piața Romană ● ​Fabula descentralizării burselor ●Diferențele între prețurile cerute și cele de tranzacționare din piața imobiliară ●Polonia: Demisie a ministrului de finanţe, în urma unei reforme fiscale deficitare

RABLA lui Sisif: Autoritățile nu cunosc, nici după 17 ani, impactul real al programului asupra mediului. Programele Rabla și Rabla Plus 2022 încep zilele acestea cu promisiunea autorităților că vor dispărea pe de șosele de două ori mai multe mașini vechi ca în anii precedenți. Și bugetul este unul consistent: 1,2 miliarde de lei, cel mai mare din istoria programului. PressOne propune însă o privire dincolo de numărul rablelor care dispar propriu-zis de pe drumuri, făcută chiar pe baza precizărilor furnizate redacției de Administrația Fondului pentru Mediu, instituția de stat care se ocupă de implementare. La 17 ani de la debutul Rabla, autoritățile române admit că nu dețin în continuare o serie de informații și analize calitative, chiar dacă scopul declarat al programului a fost, încă din 2005, reducerea poluării aerului, a solului și apei, precum și reducerea deșeurilor sau reciclarea unor componente, scrie PressOne.

Şefii Black Cube au bătut palma cu procurorii DIICOT pentru o pedeapsă de 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare în dosarul spionării fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi / DIICOT: Au colaborat cu anchetatorii. Şefii agenţiei internaţionale de business intelligence şi consultanţă strategică, Black Cube – Dan Zorella, Avi Yanus şi Gal Farchi – au bătut palma cu procurorii DIICOT pentru o pedeapsă de 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare şi un termen de supraveghere de 3 ani, fiecare, în dosarul spionării fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, potrivit portalului Tribunalului Bucureşti coroborat cu un răspuns oficial al DIICOT pentru G4media.ro. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost parafat pe 9 septembrie 2021, iar instanţa trebuie să dea un verdict de confirmare pe 17 februarie 2022. Şefii Black Cube sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, fals informatic, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice şi violarea secretului corespondenţei. Ei ar fi pus la cale operaţiunea Tornado de spionare şi hărţuire a fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, la solicitarea unor clienţi ce urmează a fi identificaţi şi traşi la răspundere penală, scrie G4Media.

Elena Băsescu îşi închide firma de confecţii de haine asortate mame – copii. Elena Basescu & Kids, firma prin care Elena Băsescu operează ateliarul de confecţii de haine asortate mame – copii, va fi dizolvată, potrivit unei decizii publicate recent în Monitorul Oficial. Se aprobă dizolvarea şi lichidarea societăţii din cauza imposibilităţii de realizare a obiectului de activitate al acesteia, spune asociatul unic, Elena Băsescu, în decizia luată la 17 ianuarie, publicată în Monitorul Oficial. Elena Basescu & Kids, deschisă în anul 2018, operează un atelier de confecţii de haine asortate pentru mame şi copii. Firma a avut o cifră de afaceri netă de circa 28.000 de lei în anul 2020, cu 12,19% mai mare decât cea din anul 2019. Societatea a mers în pierdere din anul 2018 încoace, scrie economica.net.

Președintele Fondului pentru Mediu anunță: Timp de așteptare mai scurt la programele Rabla. Cât va dura evaluarea dosarului. „Nu vom avea un aer mai curat. Nu cred că așa se pune problema. „Timpul de așteptare între depunerea dosarului și evaluarea acestuia pentru programele Rabla Clasic și Rabla Plus va fi mai scurt în 2022, de la 2-3 zile până la maximum 3 săptămâni, a anunțat, la PROFIT NEWS TV, Lóránd-Árpád Fülöp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). „Dacă anul trecut între depunerea dosarului și evaluarea acestuia puteau să treacă și 2-3 luni, acum vom avea între 2-3 zile și 3 săptămâni maximum. Etapizarea aici ne ajută. Avem un buget pentru fiecare lună și în cazul în care bugetul este licitat închidem depunerile. Vom putea să evaluăm toate acele dosare până la lansarea următoarei sesiuni”, a spus Lóránd-Árpád Fülöp. În schimb, întâzieri ar putea să apară la preluarea mașinii, în funcție de producător, dealer sau criza semiconductorilor, potrivit Profit.ro.

Factură la gaze de peste 1.100 de lei, la un bloc fără niciun consumator. Asociația de proprietari nr. 122 din Galați, de pe strada Gării nr. 65, a primit, pe 31 ianuarie, o factură la gaze în valoare de 1.160 de lei pentru blocul A, echivalentă unui consum de 4.870,8 kWh. Ciudat este că, la data emiterii facturii, în blocul respectiv nu mai era niciun consumator branșat la sistemul comun de alimentare cu gaze, toți locatarii având branșamente individuale. Ultimul client „de la comun” se debranșase pe 19 ianuarie, iar asociația a notificat compania Distrigaz Sud Rețele să ridice contorul comun, care nu mai avea „obiectul muncii”. În loc de asta, a venit o factură de peste 1.100 de lei, pe baza unui consum estimat. „Ultimul client din asociație și-a pus centrală, s-a debranșat. Am citit indexul în ziua respectivă și am făcut adresă către cei de la gaze să vină să ia contorul. După 10 zile, am primit factura asta, care evident este mare și nu corespunde cu consumul. Din 19 ianuarie, nu am mai consumat nimic! Am fost la sediul Distrigaz, le-am explicat situația și ne-au spus să nu plătim factura și să anunțăm din nou, după data de 25 februarie, probabil pentru că sunt foarte aglomerați”, ne-a spus președintele Asociației 122, Neculai Mânza, scrie Viața Liberă.

10 fapte penale ale lui Mihai Chirica în cei 7 ani de domnie. Mihai Chirica a fost primar al Iașului între 1 mai 2015 și 4 februarie 2022. Șase ani și 9 luni. Nu știm dacă va reveni la cârma Primăriei prin ridicarea controlului judiciar, dar cariera sa politică este terminată. Ca să-și piardă mandatul e nevoie de imposibilitatea de a-și exercita funcția timp de 6 luni. Deocamdată, interdicția fixată este pe 2 luni și va fi contestată de avocații lui Mihai Chirica. În cei aproape 7 ani de „domnie”, Mihai Chirica s-a remarcat rapid ca un protector al marilor afaceri imobiliare. După un an de interimat, în care a promis realizarea urgentă a Planului de Urbanism General, și după ce-a câștigat alegerile locale din 2016, primarul a abandonat complet PUG-ul și a devenit celebru prin invitarea la botezul copilului său a principalilor șase dezvoltatori imobiliari din Iași. Mihai Chirica a venit la Putere în urma unui act abrupt: arestarea preventivă a fostului primar, Gheorghe Nichita, pentru abuzuri în funcție. Ca succesor, Chirica a promis reforme și ruperea de marile surse de corupție, dar n-a făcut decât să preia „afacerea” din mers și să mențină structurile din Primărie, moștenite de la Nichita, scrie ReporterIS.

Un belgian a umblat prin Iaşi, de la Ana la Caiafa, să obţină un certificat că este viu. Teo Ness, căsătorit cu o ieşeancă, rezident la Miroslava, trebuia să dovedească Oficiului de Pensii din Belgia că trăieşte, pentru a primi în continuare bani. Lui Teo Ness, cetăţean belgian, dar rezident în comuna Miroslava, judeţul Iaşi, i-au fost necesare aproape 12 de ore de periplu pe la instituţiile statului pentru a demonstra că este în viaţă, la propriu. Bărbatul primise o solicitare de la Oficiul Naţional de Pensii din Belgia prin care i se cerea completarea de către autorităţile locale a unui formular care să ateste faptul că trăieşte. În baza formularului, Teo Ness putea primi în continuare pensia fără probleme. În formularul respectiv se preciza că autentificarea se face fie de către o persoană autorizată din cadrul primăriei localităţii unde locuieşte, fie la postul de poliţie local. “Şi cine să-i dea aşa ceva? Cetăţeanul respectiv trebuie trecut în registrul agricol, apoi primeşte un certificat care atestă faptul că locuieşte la adresa respectivă”, a sugerat primarul Constantin Niţă. Cei doi soţi au renunţat la mai apela la Primărie şi au decis să meargă la Postul de Poliţie Rurală să rezolve problema, scrie Ziarul de Iași.

Când au început bucureștenii să mânânce fructe exotice. Grapefruit-ul era cu bătăi de cap, se mânca după un ghid, cu tot cu coajă. Astăzi, la “Senzația Bucureștiului de altădată”, o rubrică dedicată celor mai pitorești întâmplări și personaje din vechiul București, vine “grape-fruit-ul”, fructul exotic care a cucerit papila boierimii din Micul Paris. Dintotdeauna bucureștenii au avut mere, pere, gutui, moșmoane, struguri și prune de magiun, fructe luate direct din nenumăratele livezi care dădeau farmec Bucureștiului. Dar când au pus ei gura pe portocale și pe grapefruit-uri aduse cu vaporul de la Tel Aviv de negustorii evrei de pe Lipscani? Când? Un articol publicat în “Realitatea ilustrată (sau lucrurile așa cum le vedem cu ochii)” din noiembrie 1937 îi anunța pe bucureșteni că au sosit grapefruit-uri proaspete în oraș, tocmai de la Jaffa, din Israel, cu vaporul. Reclama ridica în slăvi calitățile acestui fruct din care mulți nu gustaseră niciodată: “grape-fruit-ul, un fruct modern și delicios”, scrie b365.ro.

O carte despre un tanar care traieste in anii de comunism in Romania este bestseller New York Times. Cartea “I Must Betray You” e un roman istoric scris de Ruta Sepetys. La rubrica Young Adult a publicatiei internationale New York Times a fost recent prezentata povestea „I Must Betray You”, un roman istoric a carui actiune se petrece in timpul comunismului romanesc.

Protagonistul romanului este Cristian Florescu, are 17 ani si locuieste la Bucuresti in 1989. „De ani de zile, dictatura comunista a lui Nicolae Ceausescu a controlat strict cetatenii Romaniei. In numele „egalitatii”, guvernul a pus mana pe toate resursele tarii, ceea ce inseamna ca cetatenilor precum Cristian le lipsesc chiar si cele de baza, cum ar fi hrana si electricitatea. Dictatura lui Ceausescu este impusa de Securitate, ofiteri de politie secreta care scot la iveala si se ocupa de dizidenti. Spionii sunt peste tot – colegii de clasa, vecinii si chiar membrii familiei ar putea fi informatori. „Nu spune nimanui – nimic”, ii spun parintii lui Cristian. „Nu stii niciodata cine asculta,” incepe descrierea romanului, potrivit urban.ro.

Fără Gazprom nu se poate în Europa. În criza ucraineană, Kremlinul folosește livrările de gaz ca armă politică. Ce putere are concernul energetic rusesc Gazprom în Europa? Bernd Riegert relatează din Bruxelles. Și conducta de gaz Bobrovnytska din Ucraina este aprovizionată de Gazprom. Concernului Gazprom îi merge bine, chiar foarte bine. Șeful companiei Alexei Miller a anunțat la începutul lunii ianuarie că 2021 a fost un an-record pentru Gazprom, atât în producerea de energie, cât și în ceea ce privește profiturile din vânzări. Cererea în creștere și prețurile tot mai mari la gaz și țiței înseamnă că rublele curg în vistieria gigantului energetic rus. Acționarii Gazprom au aşadar motive să se bucure. Statul rus controlează majoritatea acțiunilor Gazprom și decide cursul urmat de concern. Acționari Gazprom sunt însă și firme germane, de exemplu furnizorul de energie E.ON și mulți alți investitori mai mici, scrie DW.

Salariul minim vs coșul de consum. Statul nu știe de câți bani are nevoie un român pentru un trai decent. Statul român nu respectă de un an și jumătate o lege care le-ar aduce românilor venituri mai mari. Cei circa 1,5 milioane de români care lucrează pe salariul minim primesc în mână 1.524 lei, la un salariu brut de 2.550 de lei, după majorarea de 10,8% intrată în vigoare la începutul anului. Suma este insuficientă pentru asigurarea unui trai decent unei persoane, iar pentru o familie nici nu poate fi vorba, arată Avocatul Poporului într-un raport publicat la finalul lunii trecute. Avocatul Poporului nu își bazează analiza pe cifrele oficiale ale statului, ci pe un studiu finanțat de Fundația Friedrich-Ebert România, la care au lucrat cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) şi Syndex România, actualizat în toamna anului trecut, scrie Europa Liberă.

Polonia: Demisie a ministrului de finanţe, în urma unei reforme fiscale deficitare. Ministrul polonez de finanţe, considerat responsabil pentru o reformă fiscală deficitară, şi-a prezentat demisia, “acceptată” luni de conducerea partidului populist naţionalist la putere, relatează AFP. Tadeusz Koscinski “a luat asupra lui responsabilitatea politică a imperfecţiunilor în implementarea noilor reguli fiscale”, le-a spus jurnaliştilor purtătoarea de cuvânt a partidului Lege şi justiţie (PiS), Anita Czerwinska. Adoptată în mare viteză la sfârşitul lui 2021 şi promovată de premierul Morawiecki cu deplina susţinere a liderului PiS Jaroslaw Kaczynski, reforma, supranumită “Ordinea poloneză”, ar fi urmat să asigure o scădere a cheltuielilor fiscale pentru marea majoritate a polonezilor. Redenumit rapid de criticii săi “dezordinea poloneză”, programul a semănat confuzie în mediile de afaceri şi a fost acuzat că adaugă noi cheltuieli pentru angajatori. Programul a provocat valuri de nemulţumiri în diferite grupuri sociale şi profesionale care şi-au văzut salariile reduse la sfârşitul lui ianuarie, în contextul în care inflaţia a atins 8,6% în decembrie, scrie Financial Intelligence.

Care sunt diferențele între prețurile cerute și cele de tranzacționare din piața imobiliară. Deși prețurile de listare reprezintă și ele un element important de influență asupra evoluției pieței, deoarece sunt cele care influențează în mod direct potențialii cumpărători de locuințe, în realitate, nivelul real al prețurilor este mai mic. L-am invitat pe Dorel Niță (foto), co-fondator și managing partner al companiei ValorEasy, un specialist cu experiență pe piața imobiliară din România, făcând parte foarte mult timp din echipa imobiliare.ro ca analist, pentru a ne vorbi despre evoluția prețurilor din ultimul an. Majoritatea rapoartelor indică o creștere între 10% și 15% a prețurilor pe zona rezidențială, iar pentru anul acesta, estimările indică o menținere a ritmului de creștere din 2021, anticipând o creștere de cel puțin 10% și în 2022. Potrivit invitatului nostru prețurile au crescut în ultimul an, iar din perspectiva celor care se află pe partea de vânzare lucrurile sunt pozitive. „Fundamentele pieței imobiliare au rămas puternice. Dacă vei întreba un dezvoltator, acesta va spune că a avut un an excelent, dacă întrebăm un agent imobiliar, va spune că a avut un an bun, un vânzător îți va spune că piața merge foarte bine, pentru că a reușit să vândă cu un preț foarte bun, dar dacă întrebi un cumpărător, el ceva spune?”, s-a amuzat Dorel Niță, intervievat de Wall-Street.ro.

Pierderi de sute de miliarde de forinţi pentru Banca Naţională a Ungariei. Rezultatul negativ este primul sub mandatul guvernatorului György Matolcsy, preluat în 2013, respectiv al şaselea din ultimii 23 de ani. Opoziţia din Ungaria acuză banca centrală că „a devenit una dintre cele mai neruşinate şi profitoare instituţii din ultimii 12 ani”, fiind „un stat necontrolat în cadrul statului”. Banca Naţională a Ungariei (MNB) a încheiat anul 2021 cu rezultate financiare negative pentru prima dată de la preluarea mandatului de guvernator de către György Matolcsy, în 2013, şi pentru a şasea oară în ultimii 23 de ani, transmite site-ul economic Mfor, preluat de hungarytoday.hu și de Bursa.ro.

Josep Borrell: Europa se confruntă cu „cel mai periculos moment” de la încheierea Războiului Rece. Întrebat despre avertismentele Statelor Unite cu privire la iminenţa unei posibile invazii ruseşti a Ucrainei, responsabilul european a dat asigurări că ”împărtăşeşte o preocupare puternică” cu privire la această ameninţare. ”Trăim cu siguranţă, după părerea mea, cel mai periculos moment pentru securitate în Europa de la încheierea Războiului Rece”, a spus el. ”Nimeni nu adună 140.000 de soldaţi puternic înarmaţi la graniţa unei ţări” fără ca aceasta să ”reprezinte o ameninţare puternică”, a apreciat el, citat de Newsweek.

Capitalul social subscris în 2021 de acţionari străini în firmele româneşti a fost negativ pentru prima dată din 1991 încoace. Capitalul social al companiilor cu participare străină a ajuns 49,5 mld. euro la finalul lui 2021, cu 100 mil. euro mai puţin faţă de sfârşitul lui 2020, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Este pentru prima dată din 1991 încoace când la finalul unui an soldul de capital nou intrat în economie se află în teritoriu negativ, iar acest rezultat vine după o perioadă în care acelaşi indicator s-a zdruncinat serios. Mai simplu spus, în ultimii zece ani (2012-2021) valoarea totală a capitalului social străin subscris este cu 9 miliarde de euro mai redusă faţă de zece ani anteriori (2002-2012), o perioadă care a inclus aderarea la NATO, integrarea în UE, dar şi criza financiară din 2008-2009, scrie ZF.

Se anunță Zile ale Îndrăgostiților cu penurie de ciocolată și șampanie? Cât cheltuiesc românii, în medie pentru de acum tradiționalele cadouri din Februarie – Martie. Mai este doar o săptămână până la Ziua Îndrăgostiților – 14 februarie. Șampania, florile și bomboanele de ciocolată sunt cadourile tradiționale, dar în acest an, unele ar putea fi mai greu de găsit. Cel puțin în Statele Unite, unde retailerii se pregătesc pentru vânzări foarte bune de Sfântul Valentin, scrie analistul eToro, Bogdan Maioreanu. Potrivit unui studiu al Federației Naționale de Retail din Statele Unite, cheltuielile de Sfântul Valentin (Ziua Îndrăgostiților) ar trebui să ajungă la 23,9 miliarde de dolari în acest an, în creștere de la 21,8 miliarde de dolari în 2021 și al doilea cel mai mare an înregistrat vreodată. Cel mai bun an a fost 2020, chiar înainte de începerea pandemiei, scrie FinEco24News.

ASE a început construcția unui bloc de 7 etaje în Piața Romană. Sub pretextul restaurării casei Nanu-Muscel, celebra vilă din Piața Romană care a fost lăsată să se degradeze ani la rând, Academia de Studii Economice ridică în spatele monumentului istoric un bloc de 7 etaje. Proiectul a stârnit mai multe controverse și a fost blocat pentru o perioadă, dar acum avansează cu rapiditate spre atingerea obiectivului. Casa Nanu-Muscel, cunoscută de Bucureșteni drept vila de la ASE, situată chiar în Piața Romană, a fost mulți ani un loc abandonat, ocupat uneori de oamenii străzii și de porumbei. Din 2012, ea a devenit proprietatea Academiei de Studii Economice, însă miza nu a fost niciodată casa în sine, monument istoric de importanță locală, ci terenul din spatele ei. Chiar în spatele casei se ridică acum o nouă clădire care va schimba complet aspectul zonei, scrie Cultura la Dubă.

Arme pentru Ucraina. De unde își ia Kievul sprijin militar în fața Rusiei. După momentul de turnură din 2014, când Rusia a deschis frontul de luptă din estul Ucrainei și a smuls Peninsula Crimeea de sub controlul Kievului, Ucraina a început să importe pentru prima dată, mai serios decât o făcea până atunci, echipamente militare. Dar și să primească armament sub formă de asistență militară, din partea unor aliați din Vest. De cele mai multe ori, sprijinul a venit de unde te-ai fi așteptat – state care au un istoric în a se opune politicii agresive prin care Rusia încearcă să-și recâștige sferele de influență pierdute în Europa și în lume. SUA, Marea Britanie, Polonia, Cehia sau, mai firav, țările baltice și România au trimis ca donații sau au exportat, în cadrul unor contracte comerciale, echipament militar în Ucraina. Ajutor pentru Ucraina a venit și în bani, de la Uniunea Europeană, inclusiv România. Chiar dacă nu direct în Ucraina, ci doar la granița ei, pe flancul estic al NATO, în România și Polonia, un sprijin mai degrabă moral sunt și noile mișcări de trupe americane. Pentagonul a anunțat că trimite temporar în România un batalion de infanterie mecanizată Stryker, de circa 1.000 de oameni, pe care îl mută din Germania, în timp ce în Polonia vor sosi direct din SUA 2.000 de trupe aeropurtate, scrie Panorama.

​Fabula descentralizării burselor. Descentralizarea este un deziderat care umple rapoarte și discursuri politice de ani de zile. Proiectul „România educată” se aliniază recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la care recent am început procesul de aderare, după încercări eșuate în ultimul deceniu. Dorința de descentralizare pierde din forță când Ministerul Educației își arogă responsabilități care erau până mai ieri ale autorităților locale. Cum este acordarea burselor. Iar fabula lui Grigore Alexandrescu rămâne la fel de vie: puterea, ca și egalitatea, e pentru toți, „dar nu pentru căței”. După ce a fost în mijlocul scandalurilor generate de elevii și părinții nemulțumiți de creșterea exigențelor în ceea ce privește acordarea bursei de merit, ministrul Educației a anunțat în aceste zile că bursele nu vor mai fi acordate descentralizat, prin grija autorităților publice locale, ci centralizat, de Ministerul pe care îl conduce. Astfel, potrivit unui comunicat emis de instituția guvernamentală, ,,Ministerul Educației va propune la proxima rectificare bugetară să-și asume responsabilitatea de plată a tuturor burselor destinate elevilor, de la bugetul de stat, prin bugetul propriu al ministerul”, scrie Școala9.

Creditare record a economiei în 2021 – garanțiile de stat au împins înainte companiile mici. Creditarea economiei reale a avut parte de un an foarte bun în 2021, stocul creditelor corporate înregistrând un avans de ”două cifre” anul trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Creșterea s-a bazat și pe garanțiile puse de stat pentru IMM-uri și companiile mici, în cadrul programelor de sprijin în contextul pandemiei de Covid-19. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în rândul companiilor din industria extractivă, de 58,1% în decembrie 2021 față de aceeași lună a anului anterior. Avansul este parțial explicat de efectul de bază, stocul total al creditelor din acest sector ajungând la 1,4 miliarde de lei la sfârșitul anului trecut, cel mai redus din rândul tuturor ramurilor economice luate în calcul în analiza BNR, citată de Curs de Guvernare.

Comerțul în 2021 și-a păstrat creșterea de 2 cifre față de 2020. Pe ce și-au cheltuit românii banii. Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna decembrie 2021 o revenire accentuată la +7,2% pe seria brută, după cea de +2,4% din noiembrie, care recuperase o parte din după scăderile anterioare (-3,3% din octombrie și -1,8% în septembrie), potrivit datelor publicate de INS. De reținut, calculul pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate a arătat o doar creștere marginală față de luna precedentă (+0,9%, care indică un efect conjunctural al perioadei sărbători de iarnă), deși avansul în raport cu decembrie 2020 a fost în linie ritmul de creștere preliminat pentru PIB (+7%), scrie Curs de Guvernare.