Noile măsuri guvernamentale în fața creșterii prețurilor la energie sunt ambigue, discriminatorii cu un risc sever de insolvență sau faliment – ACUE

Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE avertizează că deteriorarea semnificativă a situației financiare a furnizorilor și distribuitorilor de energie reprezintă un risc major pentru întreg sectorul energetic cu repercusiuni majore în întreaga economie, se arată într-un comunicat de presă.

“Neclaritățile generate de cadrul legislativ prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, incertitudinea recuperării integrale și la timp a sumelor prevăzute de legislația în vigoare reprezintă un risc major care va duce, în timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativă a situației financiare inclusiv a marilor operatori economici din zona de furnizare și distribuție”, se arată în document.

• Suntem extrem de îngrijorați în legătură prevederile OUG nr.3/2022 avute în vedere pentru implementare începând cu 1 februarie a.c., în sensul că acestea nu reflectă costurile reale ale furnizorilor și vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare furnizor, situație nedorită și care ar genera o puternică reacție negativă în întregul sector energetic.

Mai mult, spune ACUE, măsura plafonării prețurilor pe segmentul de furnizare, dispusă de autoritățile române, nu respectă legislația națională (Legea energiei 123/2012 cu modificările și completările ulterioare – art 80) și nu aplică în mod corect legislația UE.

• Având în vedere faptul că tarifele reglementate din componenta prețului final sunt diferite în funcție de operatorul de distribuție, măsura conduce, totodată, și la un tratament diferențiat între furnizori.

“De asemenea, modul de calcul al prețului de referință pentru stabilirea sumelor compensate de către statul român nu reflectă valoarea reală a sumelor de recuperat, conducând la costuri suplimentare semnificative pentru furnizori, într-un mod discriminatoriu. Impactul direct al unei compensații parțiale pentru furnizorii de energie se traduce printr-un risc sever de insolvență sau faliment și daune fără precedent asupra fluxului de numerar operațional, conducând la incapacitatea furnizorilor de a-și continua activitatea”, conform sursei citate.

Majoritatea statelor europene, arată comunicatul, aplică scheme de sprijin pentru consumatorii de energie, dar România este singura țară care a ales să transfere acest efort financiar important în sarcina furnizorilor.

• Provocările sectorului de furnizare vin în contextul unei situații fără precedent cu care se confruntă operatorii de distribuție energie electrică, care gestionează o infrastructură critică în România. Aceștia sunt obligați să cumpere energia electrică necesară pentru funcționarea rețelei fiind expuși la costurile extrem de mari de pe piața angro, nereflectate în tarifele stabilite de ANRE.

• În cazul rețelelor electrice, această situație a afectat dramatic fluxul de numerar, de ordinul miliardelor de lei, forțând distribuitorii să diminueze investițiile. Obligația de a efectua un serviciu public nu poate genera pierderi pentru operatori. În linie cu prevederile europene, cadrul de reglementare trebuie să asigure, în timp util, viabilitatea financiară a societăţilor de distribuţie.

“Facem apel la implementarea imediată a unui mecanism care să asigure fluxul de numerar în sectorul energetic. Lipsa acestuia va duce, fără îndoială, la colapsul financiar al furnizorilor și distribuitorilor de energie,”, a declarat Dana Dărăban, director executiv, Federația ACUE.

Ca soluții pentru situația actuală din sectorul energetic Federația ACUE propune:

• Pentru consumatorul casnic, un model de compensare cu sumă în valoarea fixă și în funcție de venit, date fiind efectele disproporționate ale prețurilor ridicate asupra consumatorilor cu venituri reduse.

• Pentru acordarea de ajutor companiilor sau industriilor trebuie avut în vedere cadrul de ajutor de stat. Subliniem faptul că se permit ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu armonizate până la minimele stabilite în Directiva privind impozitarea energiei și acestea pot fi puse în aplicare de către statele membre fără o notificare prealabilă către Comisie.

Conform comunicatului, ideea plafonării prețului la energie începând cu data de 1 aprilie 2022 nu este o soluție fezabilă pentru atenuarea creșterilor de preț pe piața angro de energie. Impactul oricărui plafon de preț depinde de modul de implementare, domeniul de aplicare și nivelul la care este stabilit.

O intervenție publică nu trebuie să conducă la costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu, mai exact acumularea de pierderi la nivelul furnizorilor.

“La suprafață, controlul prețului la facturile de energie pare o idee bună, dar îngrijorarea se referă la efectul asupra concurenței pe piața energiei și a investițiilor. Dovezile sunt clare că stimularea piețelor, a concurenței, a investițiilor este cel mai bun mod de a menține prețurile la un nivel rezonabil și nu soluția reglementărilor dificile. Sunt consumatori de energie care au nevoie de sprijin pentru plata facturilor, iar ajutorul statului trebuie direcționat către aceștia,”, a precizat Dărăban.

• Instituirea unor măsuri precum blocarea reflectării costurilor de achiziție a energiei în prețurile finale va pune companiile de furnizare în imposibilitatea de a susține financiar costurile cu achiziția energiei. Efectul predictibil al unei astfel de măsuri este amânarea sau încetarea plăților către producători, transportatori și distribuitori și, implicit, falimentul furnizorilor.