Fenomenul plagiatelor. Peste 80.000 de titluri de doctor acordate în România din 1990 și până azi. Anul cu cele mai multe doctorate

​Din 1990 – an în care au fost acordate 331 de titluri de doctor, până în ianuarie 2022, au fost obținute în România puțin peste 80.000 de doctorate, recordul înregistrându-se în 2012, același an în care a fost descoperit plagiatul în cazul tezei de doctorat a lui Victor Ponta. Numărul doctoratelor a scăzut apoi, ajungând la o medie de puțin peste 2000 de titluri acordate anual.

În contextul celui mai recent scandal de plagiat în care este implicat premierul Nicolae Ciucă, HotNews.ro a solicitat Ministerului Educației o situație a titlurilor de doctor acordate în România post-decembristă.

Nicolae Ciucă este al treilea premier implicat într-un scandal de plagiat, după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol PressOne publicat marți, că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. În timp ce Victor Ponta și-a pierdut definitiv titlul de doctor în drept, Mihai Tudose a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță.

Câte doctorate au fost acordate în România, pe ani și decenii

Dacă în anii 90 au fost acordate în total mai puțin de 10.000 de titluri de doctor – doar 331 în anul 1990, între 2010 și 2019 numărul a ajuns aproape de 40.000, potrivit datelor transmise HotNews.ro de Ministerul Educației.

• Anii 90 – între 1990 și 1999: 9517 titluri
• Anii 2000 – între 2000 și 2009: 28226
• Anii 2010 – între 2010 și 2019: 37969

În 2019 au fost acordate 2359 titluri, în 2020 – 2052, iar anul trecut 2302. În 2022 până la acest moment au fost acordate 77 tiluri de doctor.

Vârful fenomenului doctoratelor – anul 2012

Numărul doctoratelor acordate a crescut începând cu finalul anilor 90. Numărul a depășit prima data 2000 de tiluri pe an în 1999 iar în 2012, acesta a depășit 6000 titluri. Mai exact, 6259 de titluri de doctor au fost acordate în 2012.

Cifrele au rămas ridicate și în următorii doi ani, însă începând cu anul 2015, numărul titlurilor acordate anual acesta a rămas în jurul a puțin peste 2000 de titluri.

De precizat că 2012 este anul scandalului de plagiat al lui Victor Ponta (acesta și-a pierdut ulterior titlul de doctor în drept), declanșat de dezvăluirile din revista Nature. În acest context au început să apară în universități soft-urile antiplagiat.

De ce acest trend descendent? Ne oferă o explicație profesorul universitar Mircea Dumitru, vicepreședinte al CNATDCU:

• „Trendul descrescator se datorează în primul rând proceselor de evaluare mai riguroase la care sunt supuse tezele. Este mai ”greu” să finalizezi o teză care este evaluată mult mai atent și scrupulos. După cazul „Ponta”, regulile aplicate Școlilor Doctorale au devenit mai puternice”, a explicat Dumitru pentru HotNews.ro.

Potrivit unui articol cursdeguvernare.ro din 2016, chiar actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, afirma atunci că presiunea publică a dus la o filtrare mai atentă a acestor lucrări, de mai multe ori pe parcurs, pentru a se depista eventuale similitudini cu alte teze.

Obligativitatea verificării lucrărilor de doctorat prin folosirea unui soft anti-plagiat a fost introdusă în lege în 2016.

USR anunţă iniţiative legislative pentru descurajarea plagiatului. Una dintre propuneri – eliminarea indemnizației pentru titlul de doctor

Mai mulţi parlamentari ai USR au anunţat în aceste zile că vor depune în perioada următoare trei iniţiative legislative menite să stopeze „flagelul” furtului intelectual.

Senatorii Simona Spătaru şi Ştefan Pălărie, precum şi deputatul Cristian Seidler au vorbit despre: anularea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor, obligativitatea trimiterii lucrării de doctorat în format digital la Biblioteca Naţională, o mai mare transparenţă în funcţionarea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), anularea posibilităţii ca un plagiator să renunţe la titlul de doctor în mod voluntar, potrivit Agerpres.

• „Cele trei iniţiative sunt gândite de colegii de la USR PLUS să înceteze acest flagel al furtului intelectual, care este până la urmă o formă de hoţie. Suntem în perioada în care strângem semnături şi în cel mai scurt timp o să fie depuse toate cele trei modificări. Sigur în debutul primei sesiuni parlamentare vom avea în circuitul parlamentar legile de care vorbim”, a precizat Ştefan Pălărie.

Pălărie a menţionat că USR susţine modificarea Legii educaţiei naţionale, prevăzând sancţiuni drastice pentru şcolile doctorale care nu trimit exemplarul lucrării în format digital către Biblioteca Naţională.

Senatorul a criticat modul de funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). În opinia sa, există „zero transparenţă” în activitatea CNATDCU, deoarece nu se ştie când se întruneşte acest for sau care sunt verdictele sale.

Seidler a remarcat o „creştere exponenţială” a numărului de doctorate din România, mai ales în ultimii ani. El a atras atenţia şi asupra faptului că, de-a lungul timpului, legile salarizării „au încurajat acest fenomen”, prin faptul că s-au acordat bani suplimentari „pentru simpla deţinere de titlului de doctor”. Astfel, iniţial s-a acordat un spor de 15% din salariul de bază, iar din 2017 sporul a devenit 50% din salariul minim pe economie (adică 750 de lei pe lună, în prezent).

Deputatul a menţionat că există situaţii în care în vederea angajării este necesară deţinerea titlului ştiinţific de doctor, dar a opinat că „în acest caz nu se justifică plata suplimentară pentru deţinerea unei diplome fără de care nu s-au fi putut ocupa acel post”. În acest sens, a oferit exemplul unui şofer, care nu este plătit suplimentar pentru deţinerea permisului de conducere.

Totodată, Seidler consideră că deţinătorul unei diplome de doctorat nu ar trebui să beneficieze de sporuri nici în cazul în care titlul ştiinţific respectiv nu îi este necesar la locul de muncă, conform fişei postului.

Câte școli doctorale sunt în România – evaluarea făcută la 10 de ani de la intrarea în vigoare a Legii Educației

Pe 30 decembrie 2021, la 10 ani de la intrarea în vigoare a Legii Educației, ministrul Sorin Cîmpeanu, anunța că au fost evaluate, cu componentă internațională, 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) – Academia Română, 47 de universități de stat și 2 universități particulare. Patru universități au renunțat la a mai solicita organizarea/ acreditarea studiilor universitare de doctorat, iar o universitate a decis evaluarea de către o agenție din străinătate.

Potrivit sursei citate, în cele 50 de IOSUD-uri au fost evaluate 189 de școli doctorale care gestionează 398 de domenii de studii universitare de doctorat (DSD). Dintre acestea, în urma evaluării, s-a decis acreditarea condiționată (cu reevaluare la un an) pentru un număr de 35 de domenii de studii universitare de doctorat care funcționează în 16 IOSUD-uri.

Evaluarea pentru 363 de domenii de studii universitare de doctorat s-a finalizat cu menținerea acreditării – dintre acestea, 73 de domenii din 35 de IOSUD-uri au fost reacreditate conform metodologiei, cu condiția ca în termen de maximum 3 ani să îndeplinească toți indicatorii de calitate.