Franța se opune creșterii contribuției la bugetele comune ale NATO- surse Reuters

Un plan estimat la 20 de miliarde de dolari vizând creşterea flexibilităţii NATO în faţa ameninţărilor militare, a schimbărilor climatice şi ascensiunii Chinei s-a lovit de o rezistenţă fermă din partea Franţei, care se teme că acesta i-ar putea submina priorităţile în materie de apărare, au indicat surse diplomatice şi militare franceze pentru Reuters, transmite Agerpres.

În februarie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a propus ca aliaţii să contribuie mai mult la bugetele comune existente, în loc să se bazeze pe actualul sistem în care fiecare guvern plăteşte pentru propriile operaţiuni militare – propunere venită ca răspuns la mai vechile tensiuni cu SUA, care susţin că aliaţii europeni nu contribuie suficient la propria apărare.

Un acord în acest sens la summitul din 14 iunie cu preşedintele american Joe Biden ar întări probabil unitatea transatlantică, au afirmat doi diplomaţi. În acelaşi timp, propunerea lui Stoltenberg vine în replică la avertismentul din 2019 al preşedintelui francez Emmanuel Macron în sensul că NATO este în „moarte cerebrală”, în lipsa unei strategii politice clare în lumea multipolară de după Războiul rece.

Franţa consideră însă că ideea ca aliaţii să livreze în bugetele comune circa 20 de miliarde de dolari în decurs de 10 ani nu este, cel mai probabil, una benefică pentru priorităţile militare franceze şi riscă să devieze atenţia şi resursele de la întărirea capacităţilor de apărare limitate ale statelor membre ale Uniunii Europene, majoritatea membre şi ale NATO.

„Dacă ideea este de a creşte brutal contribuţia ţărilor la bugetele comune şi de a schimba filosofia NATO, trecând de la responsabilitate naţională la diluarea responsabilităţii, atunci răspunsul Franţei va fi clar nu”, a declarat pentru Reuters o sursă din Ministerul francez al Apărării.

„Pentru noi, nu se pune problema NATO versus Europa, ci NATO versus apărarea naţională a fiecărui stat membru”, a adăugat aceasta, asigurând că Parisul rămâne deschis la prezentarea de contraargumente şi detalii.

Uniunea Europeană încearcă de mai mulţi ani să-şi dezvolte o capacitate militară independentă de SUA, în frunte cu Franţa, care a rămas singura putere militară majoră a blocului, după retragerea Marii Britanii. Franţa a îndeplinit deja obiectivul propus de NATO de a aloca 2% din PIB apărării.

Potrivit unei surse diplomatice, ministrul francez al apărării Florence Parly a fost nemulţumită de decizia lui Stoltenberg de a-şi prezenta public în februarie propunerea amintită. La 21 mai, secretarul general al NATO s-a întâlnit la Paris cu Emmanuel Macron şi a salutat „investiţia semnificativă în apărare” a Franţei.

Un oficial al NATO a asigurat că negocierile de pregătire a summitului din iunie sunt constructive şi că propunerea ce face parte din pachetul de reformă NATO 2030 al lui Stoltenberg va fi abordată şi la reuniunea de la 1 iunie a miniştrilor aliaţi de externe şi ai apărării.

Germania şi alţi aliaţi europeni, precum şi Canada vor la rândul lor să ştie pe ce ar urma să fie cheltuite aceste fonduri comune înainte de a le aloca resurse, iar la summitul cu Biden este posibil să se ajungă la un acord doar asupra unei analize în acest sens. „Unii europeni îşi pun întrebarea: consolidăm NATO sau dezvoltăm capacitatea de apărare a UE complementar la NATO?

Fiecare euro poate fi cheltuit doar o dată”, a spus un înalt diplomat al NATO. Jens Stoltenberg a sugerat între altele ca aliaţii să finanţeze în comun în măsură mai mare operaţiunile de descurajare organizate pe teritoriul statelor aliate, în condiţiile în care în prezent costurile unei desfăşurări sunt suportate de un singur aliat.

Aliaţii ar putea investi în modernizarea bazelor aliate pentru a se adapta la schimbările climatice, protejarea telecomunicaţiilor şi a reţelelor informatice de atacuri cibernetice, precum şi în spaţiu, notează Reuters. În prezent bugetele comune ale NATO reprezintă 0,3% din cheltuielile militare aliate totale, sau circa 2,5 miliarde de dolari, mai puţin decât media istorică de circa 0,5%, au mai menţionat sursele diplomatice citate.