Coronavirus: China întrevede sfârșitul epidemiei, minimalizând avertismentele privind al doilea val

Cercetători şi experţi în domeniul sănătăţii din China implicaţi în lupta pentru contracararea transmiterii noului coronavirus sunt de părere că cea mai dificilă perioadă a luat sfârşit, minimalizând avertismentele potrivit cărora boala ar putea deveni sezonieră sau că un ”al doilea val” mai mortal ar putea lovi în a doua parte a anului, informează Reuters, citată de Agerpres.

În timp ce pandemia continuă să se răspândească la nivel global, un număr tot mai mare de ţări se pregătesc pentru scenariul cel mai pesimist, potrivit cărui coronavirusul ar rămâne în circulaţie până cel mai devreme anul viitor.

Experţi în domeniul sănătăţii din China şi-au exprimat convingerea că măsurile stricte de izolare aplicate în ţară au fost suficiente pentru a garanta că epidemia poate fi controlată în totalitate, cel puţin la nivel naţional, într-un interval de mai multe săptămâni.

Deşi rămân precauţi în ceea ce priveşte riscul cazurilor ”importate” din alte ţări, aceştia susţin că ţara lor ar trebui să poată elimina COVID-19 în acelaşi fel în care a eliminat Sindromul Acut Respirator Sever (SARS) în 2003. SARS a fost în cele din urmă stăvilit după ce guvernul a impus măsuri stricte de depistare şi carantină.

„Din punctul meu de vedere, un al doilea val (de coronavirus), o epidemie locală în China, nu ar trebui să ne îngrijoreze foarte tare”, a spus Cao Wei, directoare adjunct în cadrul Departamentului de Boli Infecţioase al Union Medical College Hospital din Beijing. Aceasta a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că, în timp ce China are nevoie de încă o lună pentru a emite o opinie finală, măsurile existente de prevenţie şi control ar trebui să fie suficiente pentru ca epidemia să se termine pe plan naţional.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), epidemia de coronavirus a atins vârful în China la sfârşitul lui februarie, cu aproximaţie. Zhong Nanshan, un consilier guvernamental care a contribuit la depistarea şi stăvilirea SARS în 2003, a declarat că ”s-ar putea termina până în iunie” dacă şi celelalte ţări iau măsurile necesare.

Miercuri, pentru prima dată de la izbucnirea epidemiei, nu a fost raportat niciun caz de infectare locală în epicentrul epidemiei, Wuhan. Cu toate acestea, cazurile ”importate” au atins numărul record de 34, depăşind, pentru cinci zile consecutiv, cazurile de transmitere domestică.

Ian Henderson, director în cadrul Institutului de Bioştiinţă Moleculară la Universitatea Queensland, a spus că măsurile implementate de China pentru controlul epidemiei au fost ”extraordinare”, dar că este posibil să existe un al doilea val, de data aceasta importat. „Rămâne încă posibilitatea ca, pe măsură ce controalele privind carantina se relaxează în China, unde există încă o populaţie susceptibilă, virusul să izbucnească din nou, dacă nu a fost eradicat în alte regiuni”, a spus acesta.

Gao Zhengliang, vice-director al China Cell Biology Institute, a declarat pentru ziarul oficial Youth Daily că ţara sa a îndeplinit ”99 din cei 100 de paşi” necesari pentru a învinge virusul, deşi a avertizat că, dacă infectările globale scapă de sub control, atunci ”costurile şi sacrificiile făcute de China vor fi minimizate”. Unii experţi s-au referit la modelele de transmitere a epidemiei de gripă din 1918-1919, care a provocat decesul a peste 50 de milioane de persoane pe parcursul a tei valuri diferite, cel de-al doilea fiind cel mai mortal.

Cu toate acestea, Henderson a spus că este important să înţelegem că noul coronavirus este diferit de gripă. Interconectarea globală înseamnă că, în loc să vină în valuri, noile virusuri se răspândesc şi circulă până când suferă mutaţii sau până când se ajunge la un anumit nivel de imunitate.

Un aspect esenţial este perioada de timp în care un pacient infectat anterior rămâne imun. „Cel mai important lucru de spus este că, în ceea ce priveşte comportamentul acestui virus, avem încă foarte puţine informaţii”, a spus Henderson.

„Problema care priveşte imunitatea protectoare este dificil de lămurit pentru că, pur şi simplu, nu dispunem de informaţii suficiente”. Au existat şi experţi care au emis ipoteza potrivit căreia COVID-19 ar putea deveni o afecţiune sezonieră permanentă alături de gripa obişnuită.

Studii preliminare au sugerat o posibilă corelaţie între epidemie şi modelele climatice. Un studiu ştiinţific publicat săptămâna aceasta de cercetători din Europa precizează că noul coronavirus preferă mediile răcoroase şi uscate, ceea ce ar putea duce la epidemii globale sezoniere ”asemănătoare altor boli respiratorii”.

Cu toate acestea, au fost înregistrate cazuri şi în medii mai calde şi umede în ţări din sud-estul Asiei, inclusiv în Thailanda şi Singapore.

Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a numărat printre cei care au sugerat că este posibil ca COVID-19 să dispară de la sine pe măsură ce temperaturile cresc în emisfera nordică. Cu toate acestea, Marc Lipsitch, expert în boli contagioase la Harvard T.H. Chan School of Public Health, a spus că, deşi vremea mai caldă şi mai umedă ar putea reduce nivelul de contagiune a coronavirusului, ”nu este raţional să ne aşteptăm că doar astfel de scăderi să încetinească transmiterea suficient de mult pentru a exista o reducere semnificativă”.

Gao, de la China Cell Biology Institute, a spus că, având în vedere rata crescută de mortalitate a coronavirusului, relaxarea restricţiilor nu reprezintă o opţiune. „Restricţiile ferme în ceea ce priveşte coronavirusul trebuie să continue, în niciun caz nu putem permite coexistenţa acestuia alături de oameni, aşa cum se întâmplă în cazul virusului gripal”.