​VIDEO Paul Barnett – președintele ABR: România este a 8-a piață de bere din Europa / Adrian Câciu – ministrul Finanțelor: Teama de taxare să o aibă cei care greşesc faţă de economie, pentru ei va fi toleranţă zero

Industria berii se află în al doilea an de pandemie, iar creșterea generalizată a prețurilor, restricțiile din HoReCa, criza sanitară și alți factori externi, au pus o presiune fără precedent pe tot acest lanț de producție și desfacere. În cadrul conferinței “Berea face cinste României”, organizată de către Asociația Berarii României, invitații au încercat să ofere o radiografie cât mai completă a industriei, dar și ce soluții trebuie găsite pentru a încuraja o industrie care este una dintre principalele contribuitoare la bugetul de stat.

Printre vorbitori, s-au numărat Julia Leferman – directorul general al Asociației Berarii României, Adrian Câciu – ministrul Finanțelor, Cosmin Teodoru – director în ministerul Mediului, Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Conferința integrală

Fragmente cu principalele declarații:

Julia Leferman – director general, Asociația Berarii României

Industria berii din România se află în primele 10 piețe de bere la nivel european.

Noi, producătorii de bere, ne aflăm la mijloc, într-un lanț mai lung, care începe de la producția agricolă și se încheie la punctele de comercializare, unde știm deja că sectorul HoReCa a fost puternic afectat de perioada pandemică.

Industria producătoare de bere a luat niște măsuri de a susține industria ospitalității. Fie că vorbim de preluarea produselor care urmau să expire, de închidere a liniilor de draft sau de a discuta condițiile financiare pentru a nu crea o presiune suplimentară pe aceste business-uri.

În plus, am avut o serie de campanii de conștientizare, SOS HoReCa fiind prima de acest tip, în care am încurajat populația să susțină business-urile din HoReCa pentru a supraviețui.

În privința situației de anul viitor, cred că nimeni nu îndrăznește să facă predicții. Ne-am bucurat de relaxarea restricțiilor, dar apoi au urmat valurile pandemice ulterioare.

Ne mândrim că din perspectiva producției de bere, suntem un sector unde există zero evaziune fiscală și un permanent contributor la bugetul de stat. Numai anul trecut, impozitele și contribuțiile directe ale membrilor asociației s-au ridicat la aproape 290 milioane de euro. Valoarea adăugată în economia românească depășind 70 de milioane de euro.

În ceea ce privește dinamica ambalajelor, anul trecut, am înregistrat o scădere semnificativă a consumului de bere în ambalaje reutilizabile, mă refer aici la sticla reutilizabilă și la butoiul de bere draft. Asta ca urmare a restricțiilor din zona HoReCa. Evident, drept urmare, au crescut vânzările de zona de ambalaje de unică folosință. Așadar, după 5 ani în care am asistat la o scădere a consumului de bere îmbuteliată la PET, anul trecut am asistat la un trend ascendent al acestui tip de ambalaj.

Berea lager, blondă, continuă să fie preferata românilor, 94% din ponderea totală a vânzărilor.

Trebuie să ținem cont de sustenabilitate în producția berii și să inovăm constant în acest sens. Astfel, în producția berii am reușit să ajungem să consumăm doar 3 litri de apă pentru a produce un litru de bere, față de 6 litri cât erau necesari în trecut.

Punerea în funcțiune a sistemului de returnare-garanție asigură o colectare a unui număr important de ambalaje.

Avem niște obiective de colectare impuse de către UE. Din 2025, ținta de colectare la PET va fi de 77%, iar în 2029 acesta ar trebui să atingă 90%. Astfel de ținte nu vor putea fi atinse fără un sistem de colectare eficient.

Avem și o altă directivă venită din partea UE ce obligă producătorii care pun în piață ambalaje de tip PET să integreze plasticul reciclat într-o proporție de 25% în noile ambalaje puse în piață. În acest context, mă aștept ca cererea de plastic reciclat să crească semnificativ la nivel european, ceea ce va pune presiune mare pe sursele de furnizare a unui astfel de ambalaj.

Producția de orzoaică și de hamei din România este complet preluată de către industria de bere. Din păcate nu este suficientă. În realitate noi avem nevoie de mult mai mult decât se produce în România și din acest motiv vedem acele importuri de materie primă.

Avem un microclimat care se pretează cultivării acestor culturi și ar trebui să vedem ce putem face pentru încurajarea fermierilor români pentru a cultiva astfel de materii prime.

Paul Barnett – președinte, Asociația Berarii României

România este a 8-a piață de bere din Europa, ceea ce demostrează faptul că prin inovație și flexibilitate sectorul local al berii are o contribuție semnificativă la economia românească și europeană.

Datorită caracterului său național, definit deopotrivă prin faptul că peste 97% din berea consumată în România este produsă local și 50% din ingrediente provin din țară, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie.

Conform statisticilor, 860.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă în această industrie în întreaga Europă, iar în România aproximativ 10.000 de angajați, în contextul acesta pandemic. A fost un an greu pentru toți cei implicați în industria berii.

Industria berii este unul dintre principalii contribuitori în economia românească și trebuie să ne concentrăm să clădim structuri mai rezistente și să trecem cu bine peste această perioadă pandemică.

Cei 6 producători locali care fac parte din Asociația Berarilor sunt responsabili cu producția a 80% din volumul total anual al berii. De asemenea, există și o mică industrie sănătoasă de producători de bere craft în România.

Ultimul an a fost greu pentru întreaga societate. Sectorul HoReCa, spre exemplu, a fost foarte afectat și din acest motiv, industria berii a asistat la o scădere de 15% pe acest segment. Înainte, segmentul berii în sectorul HoReCa genera 443 milioane de euro pentru economia românească. În 2020 au fost generați doar 241 de milioane. Pandemia a avut un impact destul de serios în industria producătoare de bere.

Costurile legate de infrastructură, inflație, a materiei prime, pune o presiune în plus pe industria berii.

Sistemul de colectare a deșeurilor reutilizabile există deja implementat în multe țări, iar România se poate folosi de un șablon și poate adapta la nivel local o strategie.

Pierre Olivier Bergeron – secretar general, Berarii Europei

Cu toții am suferit în ultimii 2 ani și ne-am văzut viețile și munca întoarse pe dos în timpul pandemiei. A fost foarte greu pentru sectorul ospitalității și pentru industria berii. Nu trebuie să vă spun eu cât de rău este pentru o economie, când barurile, cafenelele sau cluburile sunt închise cu lunile.

Asociația Berarii Europei reprezintă interesele a 11.000 de producători de bere din Europa. Conform studiilor noastre, în 2020, am avut o scădere de 42% a vânzărilor de bere, comparativ cu anul 2019, de la 125 de milioane de hectolitri, la 75 milioane de hectolitri. Asta se traduce într-o pierdere de aproape 3 miliarde de euro în sectorul producătorilor de bere, într-un singur an.

Anul acesta ne-am bucurat când am văzut o relaxare a restricțiilor și oamenii au putut din nou să socializeze. A fost un impuls pentru industria berii. Dar iată că noi valuri pandemice au venit, iar situația pare că se înrăutățește la nivel european. Nimeni nu știe cum o să evolueze situația. Trebuie să fim atenți și să ne pregătim pentru noi eventuale restricții.

Pentru că vânzarea de bere contribuie atât de mult la economia europeană, am asistat la o scădere cu 25% a valorii adăugate generale a berii la economia europeană și 23% scădere a contribuțiilor către guvernele europene.

Privind în viitor, trebuie să ne asigurăm că industria berii are un teren solid pentru a își reveni. Sectorul berii face parte dintr-un lanț fascinant, dar complex, în care sunt implicate foarte multe afaceri și sectoare economice.

Guvernele trebuie să intervină și să contracareze efectele negative ale pandemiei ce au afectat industria berii.

Sperăm ca Uniunea Europeană și guvernele naționale vor recunoaște adevărata valoare a contribuțiilor avute de sectorul berii în economie. Iar asta înseamnă stabilitate fiscală, astfel încât taxarea să fie predictibilă.

Adrian Câciu – ministrul Finanțelor

Mediul de afaceri din România s-a confruntat mereu cu impredictibilitatea decizională și politică. Este o chestiune pe care suntem obligați să o reglăm și să intrăm într-un parteneriat nu doar formal, ci unul normativ.

Statul poate contribui mult la echilibrarea economiei și a unor sectoare. De asemenea, Statul poate sprijini sau maximiza potențialul unor sectoare care deja s-au cristalizat.

Vom face publice accizele cât mai curând pentru anul 2022, astfel încât, industria berii să poată să își facă planurile de afaceri (n.r intre timp acciza a fost publicata).

Vrem ca de la 1 ianuarie 2022 să introducem un certificat uniform pentru micii producători independenți de bere pe întreg teritoriul UE și o prevedere referitoare aplicării unui nivel standard al accizelor pentru berea slab alcoolizată.

Cât timp voi fi ministru de Finanțe prioritățile vor fi îndreptate spre finanțarea economiei, a oamenilor și evident, a finanțării investiților publice. Nu sunt adeptul ca economia să regleze lucrurile, atâta timp cât Statul poate ajuta piața.

În privința sectorului berii, nu o să avem la anul o creștere a taxării. Teama de taxare să și-o facă doar cei care greșesc față de economie. Și nu este vorba de taxe noi sau creșteri de taxe, dar va fi vorba de toleranță zero pentru evaziunea fiscală. Cei care aleg să își conducă business-ul prin eludarea taxelor în România, vreau să știe că nu vor găsi toleranță la Ministerul Finanțelor.

Cine va plăti taxele corect va beneficia de facilitățile pe care bugetul de stat sau fondurile europene le pot atrage către economie. Stimulii economici trebuie să se ducă către cei care sunt corecți față de stat și față de propria lor economie locală. Așadar, cei care își plătesc taxele vor beneficia de programe și politici care să îi ajute să se dezvolte și să îi finanțeze.

În contextul pandemic, România are bani pentru a susține cheltuielile unor agenți economici care vor trebui să ia niște măsuri de protecție a angajaților, cât și în zona de fluxuri.

Dezvoltarea programelor cu garanții de stat este o prioritate. Mi-aș dori ca finanțarea statului să de ducă în zonele în care dezvoltăm valoare adăugată, producție, procesare, export. Nu e de ajuns să garantăm credite pentru companii, indiferent de obiectul lor de activitate. Trebuie să sprijinim programele de reconversie economică, trecerea de la o economie de consum la una de producție.

Săptămâna viitoare voi avea o întâlnire cu reprezentații HoReCa. Am observat o vulnerabilitate în industrie. Este foarte dependentă de cash-flow, de lichiditate, de elemente de context. Acest lucru ridică pentru mine multe semne de întrebare. Trebuie să discutăm și să vedem cum putem ajuta la capitalizarea acestei industrii.

Cosmin Teodoru – director, ministerul Mediului

Trebuie să intrăm într-un dialog cu toți actorii principali din industrie pentru a pune la punct strategia implementării sistemului de garanție-returnare și pentru a reuși să ne îndeplinim obiectivele. Implementarea acestui sistem cred că este cel mai important deziderat al ministerului, fiind un proiect extrem de complex. Și primul obiectiv este acela de a avea un sistem funcțional până în octombrie 2022.

Statul va participa în acționariatul acestui sistem de reciclare. Asta înseamnă o modificare a Hotărârii de Guvern, completate cu o serie de ordine de ministru care să facă ordine în selectarea ofertelor care vor veni pentru desemnarea administratorului.

Ținta de implementare a sistemului este 1 octombrie 2022, dar timpul este unul scurt. Discuțiile trebuiau demarate mai devreme. Cu siguranță în viitorul nu foarte îndepărtat vom avea o dezbatere cu principalii actori implicați și vom face tot ce este necesar ca acest sistem să fie implementat pană la termenul limită.

Prevederea privind sistemul garanție – returnare în legislația românească mai are puțin și împlinește 3 ani. Iar în acest timp nu s-a mișcat mare lucru.

Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii

Doar 15% din cantitatea totală folosită în industria berii în România este din producţia autohtonă, iar restul se importă. Aici trebuie să intervenim prin politici publice coorente care să conducă la echilibrarea balanței comerciale.

Dacă la producţia de bere suntem pe locul 10 în Europa, tot pe locul 10 suntem şi la consum, ceea ce înseamnă că avem o piaţă foarte bună, dar trebuie să integrăm în lanț toate componentele valorice.

Nu spun acest lucru doar pentru că datele statistice primează, ci pentru că istoria ne demonstrează: până în 1996 aveam la nivel naţional 1.800 hectare cu hamei, azi se lucrează doar 250 hectare.

Chiar dacă am avut sprijin cuplat în sectorul producerii de hamei nu a fost suficient de convingător pentru fermieri că poate fi o cultură care le poate aduce venituri consistente şi fluctuaţii mai mici de pierderi în funcţie de toate verigile lanţului de producere.

Spun asta pentru că, încă de aseară şi astăzi toată ziua, a trebuit să răspund multor întrebări legate de impactul pe care suspendarea activităţii la Azomureş îl va avea în agricultura românească.

Fac această menţiune pentru că este important să ne uitam mai cu atenţie la materiile prime utilizate de sectorul producerii berii în România, să ne asiguram ca şi această mică producţie integrată în procesare îşi va regăsi anul viitor capacităţile şi nivelurile cu care ne-am obişnuit în anii trecuţi şi de ce nu, să venim cu aceste politici publice să încurajăm sectorul.

Este important să stimulăm producția de orz de bere și hamei.

Articol susținut de Asociația Berarii României

​