80 de jurnaliști uciși în 2018, “o violență inedită”

80 de jurnaliști au fost uciși în 2018, 348 sunt în prezent în detenție și 60 sunt ostatici, arată marți Reporters Sans Frontières (RSF) în bilanțul sau anual privind violențele comise împotriva jurnaliștilor. Aceste cifre sunt în creștere și arată, potrivit ONG-ului, “o violență inedită împotriva jurnaliștilor”, potrivit Le Vif, citat de Rador.

Anul 2018 a fost deosebit de ucigaș, cu 80 de jurnaliști uciși, 63 de jurnaliști profesioniști (față de 55 în 2017), 13 jurnaliști ne-profesioniști (față de 7 în 2017) și 4 colaboratori de presă, potrivit bilanțului RSF.

“În 2018, peste jumătate dintre jurnaliștii uciși au fost țintiți cu bună știință și asasinați”, afirmă RSF, care estimează numărul lor la 49 (61% din decese). Două asasinate au fost foarte mediatizate: cea a sauditului Jamal Khashoggi și cea a slovacului Jan Kuciak.

Afganistanul și Siria rămân țările cele mai periculoase, cu 15 și respectiv 11 jurnaliști morți sau asasinați când își exercitau meseria. Peste jumătate dintre jurnaliști au fost totuși uciși în țări unde este pace, din care 9 în Mexic și 6 în Statele Unite, în special din cauza atacului care a vizat redacția Capitol Gazette la Annapolis, în luna iunie.

Numărul jurnaliștilor deținuți este și el în creștere: 348 față de 326 în 2017.

Cinci țări au arestat doar ele peste jumătate din jurnaliștii încarcerați: Iranul. Arabia Saudită, Egiptul, Turcia și China, care are doar ea 60 de jurnaliști deținuți.

RSF recenzează de asemenea 60 de jurnaliști luați ostatici, față de 54 anul trecut. Aproape toți (59) se află în Orientul Mijlociu (Siria, Irak și Yemen), al 60-lea aflându-se în Ucraina. Două treimi dintre ei sunt deținuți de gruparea teroristă Stat Islamic (24) sau de rebelii yemeniți Houthi (16).

În sfârșit, ONG-ul a înregistrat 3 noi cazuri de jurnaliști dispăruți: în Mexic, în Haiti și în Rusia.

“Violențele împotriva jurnaliștilor ating un nivel inedit în acest an. Toți indicatorii sunt pe roșu”, conchide Christophe Deloire, director general al RSF. “Ura contra jurnaliștilor proferată, chiar revendicată, de lideri politici, religioși sau de oameni de afaceri fără scrupule are consecințe dramatice pe teren și se traduce printr-o creștere îngrijorătoare a încălcărilor drepturilor față de jurnaliști. Multiplicate de rețelele de socializare, care au în această privință o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimează aceste violențe și slăbesc jurnalismul și, o dată cu el, democrația”.