FOTO Sute de copaci din marile parcuri din București s-au uscat în ultimul an / Explicațiile specialiștilor

Arborii uscați din mai multe parcuri din București, confirmați la sute de exemplare în răspunsul oficial al Primăriei Capitalei, sunt maturi, nu puieți care nu s-au prins după plantare. Arborii fac parte din mai multe specii – pini, mesteacăn, plop, tei, ulm sau frasin.

În Parcul Circului, unde deja Primăria Capitalei a dat aviz de defrișare pentru arborii uscați, putem vedea că s-au uscat în principal pinii.

De ce s-au uscat atât de mulți copaci în ultimul an în marile parcuri din București?

Am întrebat întâi la Primăria Capitalei, la Administrația Lacuri Parcuri și Agremet, instituția care are în grijă marile parcuri din București.

Ni s-a dat un răspuns general, fără a ni se comunica exact de ce s-au uscat arborii.

„Arborii din mediul urban au o durată de viață mult diminuată față de cei aflați în zone rurale, din cauza anumitor factori – condițiile climatice, factorii de mediu, precipitațiile reduse, atacurile dăunătorilor, precum și faptul că anumite specii nu s-au acomodat în urma plantării. Chiar dacă un arbore pare inițial sănătos, poate ascunde afecțiuni care devin vizibile abia după un an sau doi de la plantare. De exemplu, infecțiile fungice pot afecta sistemul radicular sau trunchiul copacului, dar semnele vizibile, precum frunze îngălbenite, ramuri uscate sau fisuri în scoarță, pot apărea abia după o perioadă îndelungată”, este răspunsul dat de instituție la solicitarea HotNews.ro.

O altă cauză este infestarea cu insecte, tratamentele nefiind tot timpul eficiente.

„Daunele cauzate de factori de mediu precum seceta sau poluarea pot avea efecte întârziate asupra sănătății arborelui. Iar uneori, desi tratamentele împotriva dăunătorilor sunt efectuate, acestea nu par a avea efectul scontat”, se mai arată în răspuns.

Arborii uscați vor fi tăiați și înlocuiți, au mai transmis reprezentanții Primăriei Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Care sunt cauzele – explicațiile unui specialist

Am vorbit și cu peisagista Diana Culescu, care monitorizează de ani de zile situația spațiilor verzi din București. A inventariat o parte dintre arborii uscați din Parcul Herăstrău.

Ea spune că principalul vinovat sunt schimbările climatice, faptul că în București plouă din ce în ce mai puțin.

• „Din numărătoarea noastră, cam 30% dintre arborii din Herăstrău sunt uscați, am făcut sondaje pe mai multe zone și, în medie, sunt cam 30% uscați, ceea ce înseamnă mai mult de 300, numai pe o zonă am numărat peste 80 de arbori uscați.
• O să vedeți mulți rășinoși afectați deoarece majoritatea rășinoșilor nu trăiesc la câmpie, pinii trăiesc pe munte, au nevoie de multă umiditate, și în sol, și în aer, iar în București nu mai au chestiile astea.
• Murind și mulți dintre foioși, în timp s-a schimbat microclimatul din parc. Înainte te duceai într-un parc și era cu câteva grade mai răcoare, acum te duci în parc și este aproape ca oricare altă parte a orașului”, a explicat Diana Culescu.

Ea spune că sunt mai multe cauze care duc la uscarea copacilor, în capul listei fiind schimbările climatice:

„Prima este stresul hidric, adică arborii de câțiva ani nu mai au suficient de multă apă în sol, pentru că nu plouă. Din cauza schimbărilor climatice sunt multe luni pe an în care nu există precipitații. Înainte asta se întâmpla vara, acum se întâmplă și toamna și primăvara și iarna. Dacă nu au apă, nu au cum să-și facă resursele de hrană de care au nevoie”.

Apoi, este vorba despre modul în care se fac lucrările de întreținere:

• „În primul rând, în Herăstrău se taie foarte prost arbuștii, foarte mulți au dispărut, oamenii circulă prin tot parcul, ceea ce face ca solul să se taseze, iar prin tasare se elimină aerul. După ce că nu mai au apă, nu mai au nici aer.
• O altă problemă este obsesia administrației locale de apune gazon în parc, gazonul crește la câmpie, nu în pădure. Noi încercăm să punem gazon peste tot. Asta a dus la a descoperi solul și atunci mor toate organismele din sol care ajută plantele să-și procure diverse lucruri de care au nevoie”.

Se adaugă și dăunătorii aduși accidental prin diverse plante/pâmânt în parc.

„O altă cauză este că se înlocuiește sol, se pune sol peste solul existent, nu au grijă de unde provine solul respectiv și cu el aduc diverse lucruri nedorite. De exemplu, există zone în București unde s-a adus sol care are deja ambrozie, aia este vizibilă, dar se poate aduce sol care are diverse boli sau dăunători și asta face probleme plantelor existente în parc. La noi nu există o trasabilitate a plantelor, care este furnizorul, de unde vine planta, cum a ajuns în parc și din această cauză le afectează și pe celelalte”, a explicat peisagista Diana Culescu.

„O să ni se tot usuce copacii, atât timp cât nu avem registrul verde”

În opinia peisagistei, municipalitatea ar trebui să facă analize ca să vadă de ce s-au uscat arborii, astfel încât dacă suferă de vreo boală sau sunt atacați de anumiți dăunători să fie tratați corespunzător.

Apoi, trebuie privit la nivel macro, pentru a putea lua măsuri corecte.

„O să ni se tot usuce copacii, atât timp cât nu avem registrul verde deoarece la ora actuală se declară doar cât ai plantat, nu cât a trăit din ce ai plantat. Nu există niciun instrument prin care să urmărești ce se întâmplă cu ce ai plantat. Dacă ar exista acest registru verde, și-ar pune lumea mai multe probleme, de ce mor plantele, și având registrul verde ai putea vedea ce specii sunt cele mai afectate, ce boală le afectează, sau poate fac parte dintr-o specie care are nevoie de mai multă apă sau mai puțină, adică ai putea administra spațiile verzi pe baza unor date concrete, nu așa, la ochi”, a explicat Diana Culescu.

Bucureștiul este și așa codaș la suprafața de spațiu verde (sub 10 mp/cap de locuitor potrivit datelor de la Garda de Mediu, deși ar trebui să avem minim 27), după ce sute de hectare de spațiu verde au fost retrocedate și betonate, iar aliniamentele stradale nu au mai fost întreținute corespunzător – fiind mii de alveole goale. S-au retrocedat și s-au distrus chiar bucăți din marile parcuri (IOR, Tineretului).

În condițiile în care pierdem și sute de arbori din parcuri, situația se înrăutățește.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că vor planta alți arbori în locul celor uscați, însă asta costă și durează până când copacii vor crește.

„Un copac la 40 de ani, 12 metri înălțime, este cam 25.000 de euro, unul mic, la 2 metri înălțime, cu standard superior pentru a fi plantat în oraș – 200-300 de euro. Dar la asta se adaugă transportul, plantarea și întreținerea undeva la 3 ani”, a explicat Diana Culescu.