Sari direct la conținut

Expozitia 'Constantin Brancusi: omul si lucrurile' vernisata joi 23 iunie la ARCUB

HotNews.ro
Imagine din expozitia Constantin Brancusi omul si lucrurile in colecia Emilian Radu, Foto: ArCuB
Imagine din expozitia Constantin Brancusi omul si lucrurile in colecia Emilian Radu, Foto: ArCuB

Joi, 23 iunie, la ARCUB va avea loc vernisajul unei expozitii inedite dedicata implinirii a 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Expozitia, realizată de Erwin Kessler și de Doina Lemny, prezintă obiecte care au aparținut sau au fost create de sculptorul român, aflate în colecția familiei Emilian Radu. Expozitia va ramane deschisa pana in data de 11 septembrie 2016.

Accesul publicului este gratuit. Evenimentul face parte din candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii – București 2021.

Ineditul expoziției „Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” constă în prezentarea unei colecții ce reunește o serie de fotografii originale ale sculptorului, un corpus de corespondență olografă cu prietena sa Florence Meyer, piese autentice din garderoba lui Constantin Brâncuși (pantaloni, veste, sacouri, impermeabil, valize) și obiecte de uz casnic (andrele, cădelniță). Alături de aceste piese, colecția cuprinde desenul lui Brâncuși Pupăza cu moț, conceput ca ilustrație a volumului Plante și animale. Terase, publicat de poetul Ilarie Voronca la Paris în 1929. În expoziție va fi prezentat și un portret al lui Brâncuși de Marcel Iancu, realizat de acesta probabil cu ocazia unui interviu pe care i l-a luat în anul 1925 pentru revista Contimporanul. Pentru a completa tabloul relațiilor lui Brâncuși cu compatrioții săi avangardiști, expoziția va prezenta și o scrisoare autografă a lui Tristan Tzara, în care acesta își afirmă cu entuziasm aprecierea pentru Brâncuși, dar și înțelegerea sa pentru exigența deosebită a artistului față de orice publicare sau reproducere a operei sale.

Stabilit în Franța din 1904, Brâncuși s-a integrat rapid în mediul artistic cel mai fertil al timpului, devenind un reper de inovație și neconvenționalism pentru ceea ce va fi cunoscut sub numele de Școala de la Paris. Nume diverse, de la Picasso la Modigliani și de la Duchamp la Satie îi vor deveni prieteni și colaboratori. Brâncuși, la fel ca și Picasso ori Duchamp, va îmbina o prodigioasă abilitate manuală cu un interes pentru materii și materiale diverse și cu o rigoare conceptuală originală, alături de o remarcabilă deschidere spre viața mondenă a timpului său.

„Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” aduce în prim plan prezența personajului Brâncuși, atât prin exponate, cât și prin modalitatea sugestivă de prezentare a acestora, ca din interiorul unui aparat de fotografiat, în care privitorul are prilejul să arunce o privire, pentru a descoperi acolo ceea ce a fost deja imortalizat și intens mediatizat de mai bine de o jumătate de secol, de la imaginea artistului, înconjurat de obiecte ce i-au aparținut, la corespondența și viața sa socială specific pariziană, dar și bucureșteană sau – poate cel mai interesant pentru cititorul român – aceea direct legată de perioada petrecută la Târgu-Jiu, pentru pregătirea instalării Coloanei fără sfârșit.

„Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” a fost concepută anterior și independent de campania națională de achiziționare a Cumințeniei pământului, dar se alătură eforturilor ample de susținere a subscripției publice.

Expozițian este realizată de Erwin Kessler, istoric de artă cu publicații în domeniul avangardei europene și artei contemporane în România și străinătate și de Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul național de artă modernă, Centrul Pompidou din Paris, specialistă în sculptură modernă, și mai cu seamă în creația lui Constantin Brâncuși, cu numeroase publicații dintre care cele dedicate sculptorului român.

Emilian Radu este unul dintre cei mai renumiți și pasionați colecționari români de artă modernă și contemporană, a cărui colecție cuprinde lucrări ale unor avangardiști de marcă, dar și ale unora dintre cei mai importanți artiști actuali.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro