Deja vu: Cotă unică vs. progresivă. Dezbaterea s-a reaprins. PSD a păcălit prima dată IT-ul, dar cum va fi data viitoare?

Dispariția cotei unice și înlocuirea ei cu una progresivă? Ce vrea PSD să facă este să impună o cotă progresivă pe venituri. Adică, cu cât cineva are un salariu mai mare, cu atât să dea înapoi Statului mai mult. Persoanele fizice angajate primesc lunar un salariu. Acum, avem 10% impozit pe venit, anterior lui 2018 era 16%. Dacă vă uitați pe fluturașul de salariu, veți vedea taxele pe care le-a plătit angajatorul pentru a vă trimite banii în cont. Acolo vedeți acel 10%.

Prin urmare, s-ar introduce cote, nu știm care sunt, nu este nimic anunțat (cu excepția ideii). Să presupunem că o persoană este plătită cu salariu minim. Pentru ea poate exista o cotă de 10%. Altcineva câștigă 5.000 și poate plăti, să spunem, 20% impozit pe venit. (Procentele sunt exemplificate doar pentru a înțelege principiul).

Prima paranteză, una amuzantă:

Când PSD în 2018 a trecut contribuțiile de la angajator la angajat, a păcălit IT-ul fără ca sectorul să-și dea seama. Dacă înainte erau scutiți de cei 16%, după 2018 au fost de 10%. Restul au intrat în contribuții. Practic au mutat povara fiscală. IT-știi plătesc acum restul de bani prin contribuții. Ca să folosesc un termen din saga SF „Red Rising”, de Pierce Brown, ce se potrivește în acest context: PSD a „schimbat paradigma” pentru a nu-și urca IT-știi în cap.

Dacă se va aplica acest nou sistem, de cote progresive pe venituri, taxarea salariilor va crește pentru mulți români. Rămâne de văzut cum vor să o facă, respectiv ce cote și plafoane vor să introducă.

Mai mult, vor fi eliminate excepțiile în ”noua paradigmă”, precum cele din construcții, IT, cercetare?

A doua paranteză:

Legat de construcții, cei care au beneficiat de faptul că angajații nu mai plătesc impozit pe venit, contribuția la sănătate și la Pilonul II sunt angajatorii, de fapt. (Facilitatea a fost introdusă de PSD prin OUG 114). Practic au scăpat de anumite taxe. Cum am spus și mai sus, angajatorul plătește taxele, chiar dacă sunt ale angajatului. Așa s-a ajuns în situația ca mulți patroni din zona construcțiilor să cumpere mașini de lux propriilor familii, multe de peste 80.000 euro.

Ca exemplu, chiar recent patronul unei astfel de companii a cumpărat o mașină de 50.000 de euro copilului pentru că împlinea 18 ani.

Practic, taxele se duc în buzunarele angajatorilor. Să nu uităm că beneficiază de acele facilități toți angajații din construcții, de la omul de pe schelă, la șoferi, de la contabili, la directori. Salariile între 3.000 – 30.000 lei sunt scutite de acele taxe.

Unde se duc ele? În buzunare, evident. Cel de pe schelă nu are salariul mărit, ci primește tot acel 3.000 lei.

Acesta este doar un exemplu de cum a fost distrusă baza impozabilă.

Revenind la subiect, adică cota progresivă, dorește PSD refacerea bazei impozabile?

O altă necunoscută este dacă vom avea un impozit pe venitul global cu sistem de deduceri.

Dacă vă mai amintiți, Dragnea anunțase la un moment, în 2017, un impozit pe venitul global.

Prin urmare, se va concentra PSD doar pe salarii sau va lua în calcul un IVG?

Reamintim că până în 2004, România a avut cote progresive de 18-40%.

În acest context, o scurtă definiție: Un impozit este progresiv când rata lui este mai ridicată în cazul celor mai bogaţi (cei care au venitul cel mai mare sau capitalul cel mai mare sau consumul cel mai crescut, în funcţie de cazul în care se are în vedere un impozit progresiv pe venit, pe capital sau pe consum) şi mai mică în cazul celor mai modeşti. (vedeți cartea: Capitalul în secolul XXI – Thomas Piketty)

În general, cei care propun astfel de lucruri îl adoră pe Thomas Piketty, de aceea l-am și menționat. Are un capitol mare dedicat impozitului progresiv în cartea „Capitalul în secolul XXI”, numai că mulți înțeleg taxarea muncii, fără să se uite cu atenție. Nu salariile îi fac bogați pe oameni, ci capitalul.

Aceeași temă din vara anului trecut

Mai recent, tema a fost reaprinsă în vara anului trecut, când Valentin Lazea a publicat pe blogul BNR „Trei motive pentru revenirea la impozitarea progresivă”: economic, socio-politic, cultural. Atunci a fost criticat chiar de colegul său din Banca Națională, Eugen Rădulescu, care spune că impozitul progresiv e pentru țările bogate, nu pentru cele care vor să se dezvolte.

HotNews.ro a mai discutat atunci și cu diverși economiști pentru a vedea părerea lor cu privire la cota progresivă, care necesită dezbatere.

Aceștia spun că: ANAF-ul nu este pregătită să gestioneze așa ceva, nu se rezolvă problema bugetară, România va pierde competitivitate, iar acum, în criză, nu este momentul unei astfel de idei. Problema actuală este că a fost distrusă cota unică și nu mai e ceea ce a fost, aceasta având efecte asupra bugetului de stat.

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Finanțe, amintea atunci că: Cotele progresive pe care le-am avut până în 2004 s-au aplicat exclusiv pentru veniturile din muncă, ori eu nu știu oameni bogați din salariu.

„Eu știu oameni bogați din dividende, din câștiguri de capital și din speculații imobiliare”, spunea el.

Revenind la ziua de astăzi, Biriș spunea recent pe Facebook, că o idee bună ar fi revenirea la cota de 16% + reducerea CAS la 21% + reducerea CASS la 9% + plafonarea bazei de calcul a CAS, CASS pe suma veniturilor, la maxim 3 salarii medii pe economie + eliminarea tuturor scutirilor/exceptiilor + deducerea degresiva aplicata și la CAS, CASS pentru a scadea sarcina fiscala pentru cei cu venituri mici.

„Ar asigura nu numai un echilibru bugetar mult mai bun, stabilitate și predictibilitate, dar și un cadru fiscal moral, fără „speciali”. Ar stimula munca (eficiența) și ar asigura un cadru de dezvoltare a pieței muncii și antreprenoriatului sustenabil, multi ani de zile de acum încolo, dar și o simplificare masivă a administrării fiscale”, a afirmat el.

Principalele 10 excepții din Codul fiscal

*listă creată cu ajutorul lui Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

1. IT-ști – scutire de impozit pe venit de 10%

2. Cercetători – scutire de impozit pe venit de 10%

3. Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II

4. Activități independente – Se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.

5. Contracte de activitate sportivă – sunt taxate similar activității independente

6. Drepturi de autor – avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.

7. Venituri din chirii – impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.

8. Venituri din investiții – cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.

9. Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%

10. Horeca: impozit specific în funcție de paturi sau suprafață (în funcție de domeniu)