Guvernul a aprobat primele documente pentru demararea PNRR: România va primi o prefinanțare de 3,793 miliarde euro până la sfârșitul anului

România va beneficia de o prefinanțare de 3,793 miliarde euro până la sfârșitul acestui an, iar în cursul anului 2022 de o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranșe, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, a anunțat miercuri Guvernul care a aprobat primele documente pentru demararea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Primele două documente pentru demararea Programului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) au fost aprobate în ședința de miercuri a Guvernului. Este vorba de două memorandumuri prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Ministerul Finanțelor au fost mandatate să semneze Acordul privind contribuția financiară nerambursabilă și Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și România.

Prin parafarea acestor împrumuturi, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Mai exact, prin semnarea Acordului privind contribuția financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro, iar prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană și România, de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Până la sfârșitul anului, România va beneficia de o prefinanțare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranșe, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Versiunea extinsă a PNRR, însemnând peste 70 de documente, poate fi consultată pe pagina oficială dedicată PNRR: https://mfe.gov.ro/pnrr/

PSD vrea renegocierea unor capitole din PNRR. Ce spune Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene, care a negociat acest program

PSD și PNLau început miercuri discuțiile privind programul de guvernare, după ce cu o zi în urmă a avut loc o primă rundă oficială de negocieri, catalogată de Florin Cîțu drept „o discuție bună”.

PSD a venit cu o listă de solicităriși a început să taie din programul de guvernare al PNL. Printre cerințe se află rediscutarea PNNR, revenirea la legea pensiilor făcută de PSD, renunțarea la privatizarea trezoreriei statului.

În privința PNRR, gestionarea acestui program se face la nivel central, de către Ministerul Proiectelor Europene.

PSD susține descentralizarea gestionarii PNRR, cu includerea Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), a Consiliilor Județene și a autorităților locale în calitate de autorități contractante. De asemenea, social-democrații vor plafonarea consultanței la maxim 3% din proiectele finanțate din PNRR.

Drept reacție, Cristian Ghinea (USR), fostul ministru al Fondurilor Europene, a explicat pentru HotNews.ro că potrivit regulamentului european, Planul Național de Redresare și Reziliență va fi evaluat la jumătatea implementării, undeva prin 2023 iar România poate să agreeze cu Comisia anumite ajustări.

De asemenea o nouă discuție este chiar recomandată, susține Ghinea pentru că „anumite componente, capitole vor merge mai bine iar alte mai rău și se pot face realocări”.

„În regulament nu spune nici că se pot nici că nu se poate renegocia condițiile dar tot regulamentul este făcut în ideea că după niște negocieri foarte complicate, aceste planuri sunt niște mastodonți care sunt negociați la literă de către Comisie și statul membru. Prezumția este că ar fi o nebunie să te apuci să redeschizi negocierea. În acest caz, logic vorbind se blochează implementarea până când o nouă negociere se finalizează pentru că nu se pot implementa doar bucăți din plan. De ce? Pentru că tot planul are componente care depind unele de altele. De exemplu ținta de verde, ținta de digital trebuie calculată pe tot planul”, a declarat Ghinea.