Ce ar trebui să știe bucureștenii care se plâng de mizeria de la ciorile și porumbeii în Cișmigiu: cauzele sunt gunoaiele, lipsa spațiilor verzi și proastele obiceiuri ale oamenilor

Pentru că foarte mulți bucureșteni s-au plâns în acest an de mizeria lăsată în parcul Cișmigiu de ciori și porumbei, am stat de vorbă cu un biolog de la Societatea Ornitologilor din România despre cauzele acestei probleme și cum ar putea fi aceasta rezolvată.

Parcul Cișmigiu ar trebui să fie un fel de grădină a Primăriei Municipiului București și asta pentru că se află chiar la câțiva pași distanță, în fața instituției. Este parcul central al orașului și cel care ar trebui să fie un model pentru toate spațiile verzi din Capitală.

Din păcate, lucrurile stau foarte prost în realitate. Anul acesta a arătat deplorabil și a fost lăsat o vară întreagă în paragină, năpădit de buruieni și de căpușe, curățat de mântuială doar înainte de Euro 2020 și de ochii lumii și ai presei după scandalul cu ALPAB, când Nicușor Dan a preluat conducerea interimară a acestei instituții, pe 26 august, nemulțumit de activitatea fostului director, Bogdan Peter Tănase.

Una dintre supărările bucureștenilor în legătură cu parcul Cișmigiu a fost surprinsă în nenumărate materiale care publicate de presă și este legată de numărul mare de porumbei și ciori care-și fac nevoile peste tot, pe statui, pe alei, în spațiile de joacă pentru copii, în capul trecătorilor.

„Uitați-vă și dumneavoastră ce-i pe jos și ce miros se simte! Nu se poate! Mă mir că nu a venit DSP-ul! La așa ceva se poate da o amendă consistentă din partea DSP-ului!”, spunea, de exemplu, un trecător într-un reportaj realizat de Digi24 în Cișmigiu în acest an.

Și Nicușor Dan a declarat când a venit cu 40 de muncitori ALPAB să facă curat în Cișmigiu că una dintre marile probleme ale parcului este cea „a miilor de ciori și porumbei” și că până în prezent nu a putut fi identificată o soluție.

„Trebuie să găsim soluția, este aberant că nu s-a pus problema până acum, fiindcă este o problemă de ani de zile, cum izgonim ciorile și porumbeii din parc. Oricât de mult se spală, peste două zile va fi la fel”, a mai afirmat Nicușor Dan.

Ce-i drept, lumea s-a plâns de problema miilor de porumbei și ciori din Cișmigiu în aproape fiecare an, în mandatele tuturor primarilor.

Și, pe măsură ce unii s-au tot plâns, alții au tot hrănit la propriu această problemă, iar ea a crescut din ce în ce mai mare. Sunt oameni care zilnic vin în Cișmigiu cu sacoșe cu pâine și pungi cu arpacaș și hrănesc porumbeii, ca și când ar fi găini din propria curte.

Cu ciorile, lucrurile stau un pic diferit, dar tot din cauza obiceiurile proaste ale oamenilor s-au înmulțit atât de mult și au transformat Cișmigiul în dormitor.

„În cazul ciorilor, soluțiile sunt gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și replantarea de perdele de copaci în jurul localităților”

Am vrut să aflăm mai multe despre problema porumbeilor și ciorilor din Cișmigiu direct de la un specialist, așa că ne-am îndreptat întrebările către Societatea Ornitologilor din România. Alida Barbu este biolog și director de Comunicare și Fundraising al SOR.

Ea ne spune că ciorile folosesc copacii din parc în număr mic pentru cuibărit și în număr mai mare pentru înnoptare, în special toamna și iarna, iar porumbeii se strâng în număr mare în parc în primul rând pentru că sunt hrăniți.

„Prin tăierea aliniamentelor de copaci de la marginea drumurilor și a grupurilor izolate de arbori din zonele deschise, locurile originale de cuibărit și înnoptare au dispărut, acestea fiind înlocuite în prezent de arborii din parcurile orașelor.

Prezența ciorilor în număr mare în anumite zone, o problemă comună în multe orașe mari din țară, este un indicator foarte important cu privire la modul de gestionare a deșeurilor, mai ales în rampele de depozitare de la marginea localităților.

În afara sezonului de cuibărit ciorile, în special cele de semănătură și stăncuțele, specii gregare, se hrănesc împreună în zonele în care sunt depozitate deșeuri și caută locuri de odihnă cât mai potrivite. Orașele noastre le oferă hrană (gunoaie), copaci (care sunt din ce în ce mai puțini) și, în sezonul rece, și temperaturi cu câteva grade mai ridicate, decât în zonele periurbane.

Aceste lucruri duc la creșterea numărului lor în interiorul orașelor după ce perioada de cuibărit se încheie. În plus numărul lor este posibil să fie suplimentat și de exemplare care vin iarna la noi din nordul continentului.”

Având în vedere numărul foarte mare de porumbei și ciori din parc, rar se mai întâmplă să vezi și alte păsări, așa că sunt curios dacă ele au fost alungate de aceste populații mari, gălăgioase și urât mirositoare.

„Având în vedere faptul că nișele ecologice (locurile de cuibărit, sursele de hrană etc.) sunt destul de diferite de ale altor specii de păsări prezente în parc, prezența lor nu considerăm că este un pericol, nu mai mult decât este natural (corvidele se hrănesc în mod natural și cu ouăle sau puii altor specii de păsări).

Ba mai mult, prezența ciorilor de semănătură, de exemplu, este esențială pentru mai multe specii rare și periclitate. Cuiburile lor sunt folosite de specii ocrotite ca vânturelul de seară, vânturelul roșu sau ciuful de pădure.”, clarifică Alida Barbu.

O întrebare care acum e în mintea noastră poate mai mult ca în alte vremuri este dacă populațiile mari de păsări reprezintă un pericol pentru sănătatea celor care se plimbă prin parc.

Mai exact, dacă au transformat parcul într-un focar de infecții. Alida ne spune că fecalele oricăror animale pot constitui un pericol pentru noi în cazul unei igiene orale precare.

„Infectarea cu alte tipuri de agenți patogeni este posibilă, dar o opinie avizată considerăm că poate fi furnizată de un medic infecționist.”

Însă, în 2018, Ovidiu Bufnilă, reprezentat al societății ornitologice, declara pentru știrile ProTv că, fiind păsări sălbatice, porumbeii au paraziți și pot avea boli.

„Iar gripa aviară este de fapt o gripă care vine de la păsări. Am văzut imagini cu oameni care țineau covrigi în gură și încercau să atragă porumbeii să mănânce. Da. Așa se transmite gripă aviară la om.”, spunea atunci Bufnilă.

Tot el sublinia o altă problemă cauzată de hrănirea porumbeilor din Cișmigiu: hrana ajunge, de fapt, să susțină și populația de șobolani și de șoareci.

Ca soluție, Nicușor Dan spunea în treacăt la o conferință de presă pe tema mizeriei și a porumbeilor din Cișmigiu: „Trebuie să găsim o soluție cu specialiștii, până acum nu am găsit, nu știu dacă trebuie să punem ultrasunete sau altceva”.

Greu de crezut că asta ar rezolva ceva. În cel mai bun caz va împinge populația mare de porumbei de aici pe străzile din jurul parcului. Într-o intervenție la RFI, vicepreședinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București, Diana Culescu, spunea clar că folosirea aparatelor cu ultrasunete nu e o soluție viabilă nici pentru porumbei, nici pentru ciori.

„O să aduc în discuție problema ciorilor, care se poate rezolva de exemplu cu ajutorul unor persoane care dresează ulii, dar care nu au firme și nu stau pe SEAP, prin urmare nu pot fi contactate de Primărie nici dacă ar avea buget în acest sens. Așadar, o să vedeți că ALPAB-ul, care este administratorul Cișmigiului, întotdeauna și-a pus problema să facă un sistem cu ultrasunete, care nu funcționează nici în alte orașe.

Chiar de curând, am fotografiat un astfel de sistem la Timișoara, unde era făcut să îndepărteze porumbeii și în fotografii apar două astfel de sisteme, iar între ele un porumbel care dormea”.

„Hrănirea porumbeilor, cu toate că e bine intenționată, a dus la înmulțirea lor excesivă”

Alida Barbu ne spune că limitarea disconfortului creat pentru locuitori ține de acțiuni care trebuie luate la nivel de municipalitate și acestea sunt mai simple în cazul porumbeilor, dar mai complexe și mai îndelungate în cazul ciorilor.

„Porumbeii domestici, cei care ne cauzează neplăceri, provin din porumbei de crescătorie care s-au sălbăticit. Situația lor e similară cu cea a câinilor sau pisicilor fără stăpâni. Hrănirea lor, cu toate că bine intenționată, a dus la înmulțirea lor excesivă.

Acest lucru poate fi observat în locuri cum este parcul Cișmigiu, în care se strâng în număr mare pentru că sunt hrăniți cu regularitate. Prin urmare, dacă acest lucru nu s-ar mai întâmpla, numărul lor s-ar reduce în mod natural, fără să fie nevoie ca păsările să fie îndepărtate.”

E atât de simplu și nu trebuie decât ca Poliția Locală care dă ture prin parc să-i avertizeze, în unele cazuri chiar amendeze, pe cei care și-au făcut un obicei din hrănirea porumbeilor.

„În cazul ciorilor, soluțiile sunt mult mai ample, pornind de la gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și până la plantare sau replantarea de perdele de copaci în jurul localităților, care, în timp, să le ofere locuri alternative de cuibărit și de odihnă.”, ne spune Alida.

Aceasta era și soluția propusă de Diana Culescu în timpul intervenției de la RFI, care a subliniat că toaletarea după ureche a copacilor din oraș a contribuit la migrarea ciorilor în număr și mai mare în Cișmigiu.

„Ciorile stau în locuri unde sunt arbori foarte înalți și ce să vezi, s-au cam tăiat arborii foarte înalți din restul Bucureștiului și atunci de asta ajung să stea acolo cel mai mult. Ele se duc în timpul zilei pe groapa de la Glina și mănâncă de acolo și seara vin, practic, Cișmigiul este dormitorul lor. Încep din ce în ce mai multe orașe să aibă astfel de probleme și asta are directă legătură cu toaletarea.”

Așadar, dacă Cișmigiul ar putea scăpa de problema porumbeilor relativ repede și prin măsuri simple, cu ciorile va trebui să mai avem răbdare, pentru că ele vor dispărea din buricul târgului abia după ce Bucureștiul își va rezolva problema gropilor de gunoi și pe cea a spațiilor verzi.