OFICIAL Comisia Europeană aprobă Planul de Redresare și Reziliență al României în valoare de 29,2 miliarde EUR. Ce urmează acum
Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), anunță Comisia într-un comunicat.
- UPDATE/DOCUMENT Citeste aici propunerea Comisiei Europene pentru aprobarea evaluării PNRR-ului României transmisă Consiliului European. (documentul are 654 de pagini)
„Finanțarea va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19”, potrivit CE.
MRR este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice, transmite CE.
Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în plan sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a României.
- „Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral.”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele CE.
Etapele următoare – Ce urmează după ce Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României?
Comisia a adoptat astăzi o propunere de decizie în care se prevede că se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. În principiu, Consiliul are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.
Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, și anume 13% din suma totală alocată României.
Comisia va autoriza următoarele plăți pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor prezentate în planul de redresare și reziliență, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.
Constatările Comisiei: PNRR-ul României alocă 41% tranziției verzi și a tranziției digitale
În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41% din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.
În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.
Consolidarea rezilienței economice și sociale a României
Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.
Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.
Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă
Planul României propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.
În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.
Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.
- Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Astăzi, am aprobat planul de redresare al României, care îi va permite să iasă mai puternică din criză și să stimuleze creșterea economică. Planul va ajuta România să își decarbonizeze economia, prin măsuri de eliminare treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit, care ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă. De asemenea, măsurile propuse vor promova transportul sustenabil și vor îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor publice și private. Salutăm accentul pus pe îmbunătățirea conectivității și a securității cibernetice, precum și pe digitalizarea administrației publice, a asistenței medicale și a educației, consolidându-se astfel dezvoltarea competențelor digitale. Prin realizarea de reforme sociale și educaționale susținute de investiții, România ar trebui să stimuleze creșterea economică prin abordarea unor probleme structurale de lungă durată, întărind mediul de afaceri și reducând birocrația.”
- Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Odată cu unda verde dată astăzi de Comisie pentru planul de redresare și reziliență, România face un pas important către un viitor mai prosper, mai competitiv și mai sustenabil. Este un plan de mare amploare, atât în ceea ce privește valoarea finanțării pe care România urmează să o primească, cât și natura ambițioasă a reformelor și a investițiilor prevăzute. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România.”
CITEȘTE ȘI:
–
România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.
PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație.
Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune „2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro” – totul cu termenul limită 2026. Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.
Conform Comisiei Europene, 18 state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar 12 dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii. Este vorba despre Grecia, Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Portugalia.
INTERVIURILE HotNews.ro