​Vom împrumuta mai mulți bani. Necesarul brut de finanțare urcă cu 4,2 miliarde lei, în urma rectificării bugetare. PNRR va crește mai mult datoria

Rectificarea bugetară a fost una pozitivă pentru că urmează să împrumutăm mai mult. S-a aruncat mereu în fața populației informația că, în urma rectificării, deficitul bugetar scade la 7,13% din PIB, de la 7,16%. E adevărat, dar asta pentru că se raportează la o estimare de PIB nominal mai mare. În practică, deficitul crește cu aproape 4 miliarde, lucru confirmat de nota de fundamentare și, mai nou, de un document semnat de ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu.

Da, rectificarea a fost pozitivă, dar se bazează într-o mare măsură pe împrumuturi mai mari și niște estimări de creștere a veniturilor. Despre cât de realiste sunt acestea, sau nu, vezi opinia Consiliului Fiscal.

România trebuie să împrumute anual, la fel ca majoritatea statelor, pentru deficitul din anul curent și refinanțarea datoriei din trecut. Asta înseamnă: necesar brut de finanțare. Practic, mai poetic, datoria publică reprezintă „bulgărele de nea”, iar necesarul brut de finanțare este zăpada care mărește circumferința acestuia.

Așadar, după prima rectificare bugetară, conform documentului semnat de Vîlceanu, necesarul brut de finanțare (deficit + volumul datoriei de refinanțat) urcă cu 4,2 miliarde lei, la 135 miliarde lei. Adică aceasta reprezintă suma ce trebuie împrumutată anul acesta. Cum au trecut atâtea luni din an, o parte a fost împrumutată anul acesta.

Când s-a făcut bugetul pe 2021, necesarul era de 130,8 miliarde lei, așadar s-au mai adăugat miliarde pentru a fi împrumutate.

Privind mai în detaliu, conform aceluiași document oficial, deficitul bugetar urcă de la 80 miliarde lei, la 83,8 miliarde.

În același timp, crește și volumul datoriei de refinanțat cu circa 400 milioane de lei, deși documentul menționează aceeași sumă de „circa 51 miliarde lei”.

“Urmare a creșterii necesarului de finanțare concomitent cu limitările pieței interne de a asigura resursele necesare, suma planificată a fi atrasă de pe piața internă este estimată la cca 80 miliarde lei iar suma planificată a fi atrasă de pe piața externă prin emisiuni de euroobligațiuni se majorează la cca 10,5 miliarde euro”, menționează sursa citată.

E o diferență mare de 5-7 miliarde lei privind suma planificată a fi atrasă de pe piața internă, comparativ cu ceea ce se dorea la începutul anului: 85-87 mld. Lei.

De asemenea, la începutul anului se dorea împrumutarea de pe piața externă a 8,8 miliarde euro. Acum se dorește 10,5 miliarde euro.

Majorarea plafonului MTN pentru refinanțarea datoriei și PNRR

Toate acestea ne duc la un proiect publicat săptămâna trecută în dezbatere pe site-ul Ministerului Finanțelor care spune că „în contextul implementării planului anual de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice, pentru perioada septembrie 2021 – decembrie 2022, Ministerul Finanțelor are în vedere emiterea de euroobligațiuni în valoare de aproximativ 13,5 mld. EUR (echivalent)”.

Practic, prin acel proiect se dorește majorarea plafonului Medium Term Notes (MTN) cu 10 miliarde euro, la 56 miliarde euro „în scopul acoperirii necesarului brut de finanţare prin emisiuni de titluri pe pieţele internaţionale de capital pentru perioada septembrie 2021 – decembrie 2022”

„În perioada septembrie 2021 – decembrie 2022 vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de 2,01 mld. USD, echivalentul a 1,71 mld EUR. Deoarece plafonul Programului MTN se eliberează la momentul rambursării unor obligaţiuni, în calculul majorării plafonului programului s-a avut în vedere faptul că aceste scadenţe sunt atât la începutul cât și la sfârșitul anului, iar emisiunile noi de euroobligaţiuni se realizează în funcţie de condiţiile de piaţă, cel mai probabil în prima parte a anului şi în al treilea trimestru”, spune proiectul.

În consecință, conform MF, pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada septembrie 2021 – decembrie 2022 şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 2,2 mld. euro se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 10 mld. euro.

Același document mai spune că: în condițiile în care pe parcursul perioadei septembrie 2021 – decembrie 2022 vor fi încasate sume prin intermediul programelor SURE sau PNRR suma disponibilă în plafon va fi utilizată pentru prefinanțarea nevoilor aferente anului 2023.

Datoria publică în iulie

În la finalul lunii iulie, datoria publică (bulgărele de zăpadă menționat mai sus) era de 49,3% din PIB. Este sub cel de-al doilea prag al Legii responsabilității fiscal-bugetare de 50%. Conform acelei legi, dacă a depășit acel nivel, dar este sub 55%, Guvernul trebuie să prezinte public şi să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea acesteia.

Ca sumă, acel bulgăre a crescut la 545,3 miliarde lei, de la 526 miliarde în iunie. Cea mai mare peste este pe termen mediu și lung: 525,9 miliarde lei.

Procentual a scăzut pentru că se raportează la un PIB nominal mai mare. Spre deosebire de deficit (ce am explicat la început), în acest caz este vorba despre metodologia europeană, adică raportarea e la ultimele 4 trimestre: T3 și T4 din 2020 și T1 și T2 din 2021 – peste 1.062 miliarde lei.