Un motiv mai puțin cunoscut pentru care urșii vin între oameni. ”Dacă culegem industrial fructele din pădure și ciupercile…”
Urșii vin în localități pentru acolo găsesc hrană fără efort, spune Conservation Carpathia, o fundație cu experiență în Munții Carpați, unde a cumpărat suprafețe mari de pădure și zone alpine.
Fundația Conservation Carpathia gestionează peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în zona Munților Făgăraș, parțial Piatra Craiului și Leaota. Cei din fundație susțin că au fost cumpărate zone ca acestea să fie scăpate de tăierile ilegale sau ca să fie restaurate după ce versanți întregi au fost tăiați ”la ras”.
De asemenea, Conservation Carpathia gestionează un număr de cinci fonduri cinegetice împreună. Acolo trăiesc și urși, iar fundația are experiență în gestionarea speciei.
Generații de urși s-au obișnuit să caute hrana în altă parte
Mihai Zotta, director de Conservare în cadrul Conservation Carpathia, spune că, în România, multe livezi ale oamenilor rămân neculese, sau neculese la timp, în timp ce companiile de stat care gestionează pădurile culeg industrial fructele din pădure și ciupercile.
”Am observat că, în cazul unor comunități, nici gunoaiele nu se colectează la timp, și nici livezile nu se culeg la timp. Acestea sunt surse de atracție irezistibilă pentru exemplarele de urs. În schimb, asistăm la creșterea nivelului de culegere a fructelor de pădure și a ciupercilor, din pădure. Acestea iau din hrana ursului, plus că produc și gălăgie în habitatul acestuia”, a explicat Zotta.
Inversarea hranei din pădure spre localități s-a creat în generații, spune specialistul. ”De multe generații de urși aceștia au fost învățați să primească suplimentar de la om hrană dobândită simplu, artificial, pusă la observatoare unde erau acești urși ademeniți pentru a fi vânați, ș.a.m.d. Ori, în momentul în care un urs se învață cu hrană pe care o poate dobândi ușor, în continuare va căuta acest lucru”, enumeră el una dintre problemele vehiculate pe larg.
Cum poate fi rezolvată problema?
Zotta este de părere că problema urșilor este complexă și nu există o măsură magică. Și cu atât mai puțin un ”glonț de argint”.
„Cu siguranță că nicio măsură punctuală care s-ar lua nu va rezolva problema urșilor în România. Și, în concluzie, nici Legea adoptată. Problematica ursului este una foarte complexă și este nevoie ca aproape fiecare din cei implicați sau care au o tangență cu domeniul respectiv să facă parte dintr-o echipă care să acționeze împreună, vânători, fermieri, comunități locale, ONG-uri, autoritățile de mediu și forestiere”.
Acesta spune că cheia este prevenția, măsură aplicată și în pădurile gestionate de fundație.
- „În primul rând trebuie să ne gândim pe termen lung să facem prevenție. Prevenție înseamnă să încercăm să eliminăm cât mai mult din cauzele care pot atrage urșii, în special în preajma comunităților umane”.
- ”Este important ca resursele de hrană asigurată suplimentar de om pentru animale sălbatice – este obligație pentru gestionari fondurilor energetice să asigure hrană – ar trebui cât mai puțin în această hrană să fie să fie dedicată urșilor”
- ”Trebuie să existe zone naturale suficient de întinse unde să existe un deranj cât mai mic în pădure. Asta este una din contribuțiile noastre modeste, că pe aproape 27.000 de hectare de păduri pe care le deținem și le administrăm, încercăm ca intervențiile umane să fie cât mai mici. Poate și de aceea, pentru că este asigurată liniștea în pădure, avem, dacă vreți, o populație de urs sănătoasă în zona noastră și cumva ne asumăm acest acest lucru”, a explicat Zotta.
Camere de luat vederi care reacționează doar la urs
El insistă că trebuie puse garduri electrice în zonele unde ursul vine frecvent și face pagube.
„Noi facem acest lucru, asigurăm, de exemplu, fermierilor, în măsura posibilităților, garduri electrice, care s-au dovedit foarte eficiente pentru că descurajează ursul în momentul în care în care vrea să atace animale sau să intre într-o livadă, ș.a.m.d.”.
- ”Facem tot felul de experimente pentru a folosi inteligența artificială în detectarea și cumva alungarea urșilor din preajma localităților. Avem o serie de camere din acestea automate, care dau alarmă, numai momentul în care văd urs, nu un alt animal”
- ”Și atunci echipele noastre de intervenție pot să se ducă imediat în punctul acela și să alunge ursul sau măcar să asigure pe cât posibil siguranța gospodăriilor. Aceste sisteme sunt bazate pe ideea că în momentul în care detectează ursul există și niște difuzoare și lumini care pun pe fugă ursul”, a explicat Zotta.
Acesta spune că au fost și cazuri unde toate metodele de prevenție nu au funcționat și au fost nevoiți să elimine exemplarele problemă.
„Am avut din 2019 câteva cazuri de acest gen și dacă nu mă înșel, este vorba de șase urși pe care a trebuit să eliminăm. Erau urși care reveneau mereu și făceau atacuri”, a explicat Zotta.
Compensațiile financiare pentru cei păgubiți, mai rapide
„Ar fi ideal ca în momentul în care se produc pagube în comunități, turme de animale de exemplu, compensațiile să fie date imediat. Sistemul de compensații oferit de stat există, dar probabil că trebuie perfecționate în așa fel încât compensațiile financiare pentru cei care au fost păgubiți să vină prompt, pentru că omul căruia i-a fost o vacă omorâtă, el avea nevoie de lapte a doua zi, nu peste nouă luni, când primește banii de la bugetul statului”, a explicat Zotta.