Sute de dosare de corupție din România continuă să fie închise din cauza prescripției – raportul Comisiei Europene

Răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie a continuat să ducă la închiderea a sute de dosare de corupţie şi la anularea unor condamnări, arată Comisia Europeană în raportul său privind statul de drept publicat miercuri.

În 15 septembrie 2023, România a scăpat de monitorizarea prin MCV, dar aceasta a continuat prin mecanismul privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre UE.

În raportul privind statul de drept publicat miercuri, Comisia Europeană arată că s-au făcut demersuri pentru finalizarea procesului inițiat pentru implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, cu accent acum pe implementare.

„Lupta anticorupție, pe drumul cel bun”

Conform raportului, implementarea Strategiei anticorupție 2021-2025 rămâne pe drumul cel bun, iar autoritățile mențin un trend pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt.

Comisia arată că Parchetul General a continuat să aibă numeroase rechizitorii în cazuri de corupție, iar instanțele au pronunțat hotărâri definitive. Rezultatele obținute de DNA în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt sunt similare, dar există în continuare un număr mare de dosare nesoluționate.

În 2023, instanțele au condamnat 400 de inculpați și au achitat 175 de inculpați în dosarele instrumentate de DNA. În 2023, instanța supremă s-a ocupat de cinci cazuri de infracțiuni de corupție la nivel înalt, în care au fost implicați 20 de inculpați, dintre care doi au fost condamnați la închisoare. În 2022, cinci din 28 de inculpați au fost condamnați la închisoare, se arată în raport.

EPPO (Parchetul European Anticorupție) a investigat 13 cazuri de corupție în 2023, ceea ce reprezintă 3% din numărul total de cazuri EPPO în România.

Prescripția care a închis sute de dosare penale

Cu toate acestea, răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor, arată Comisia Europeană în raportul privind statul de drept în România.

Hotărârea din aprilie 2018 a Curții Constituționale prin care s-a constatat că întreruperea termenului de prescripție în temeiul Codului Penal a fost neconstituțională și adoptarea cu întârziere de către guvern a unei ordonanțe de urgență, în mai 2022, care a umplut vidul legislativ, au avut ca rezultat termene de prescripție mult mai scurte pentru toate cazurile în această perioadă.

Comisia arată că, în urma deciziilor privind termenele de prescripție, în 2023 au fost clasate de către parchete 575 de dosare de corupție în care au fost vizate 297 de persoane.

În 2023, pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor din România instrumentate de DNA instanțele au încetat urmărirea penală cu privire la 383 de persoane, din care 364 au fost achitate în urma prescripției.

Prea multe ordonanțe de urgență

În raportul său, Comisia Europeană atrage atenția și asupra numărului prea mare de ordonanțe de urgență pe care guvernul continuă să le adopte, ceea ce înseamnă o transparență redusă a actului legislativ. Un exemplu este cel al OUG 21/2024 privind comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare: ”A dat naștere la dezbateri întrucât ordonanțele de urgență nu ar trebui să fie utilizate pentru a modifica regulile alegerilor, în special cu câteva luni înainte de desfășurarea acestora”.

Corupția la achiziții publice

În raportul publicat miercuri, oficialii europeni arată că achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție.

Conform raportului, 35% dintre companii au raportat că au fost împiedicate să câștige licitații publice din cauza corupției din România.

De asemenea, în 2023, sistemul electronic de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice a identificat un conflict de interese potențial în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro.

Banii de la partide pentru televiziuni

Comisia Europeană vorbește în raport și despre problema publicității nemarcate și arată că, deși există un cadru legislativ adecvat și pot fi aplicate sancțiuni, unele partide și-au majorat substanțial bugetele pentru publicitate politică în presă.

„Atât jurnaliști, cât și ONG-uri au semnalat că unele partide politice au cheltuit circa 39,3 milioane de lei în 2022 pe conținut audio-vizual electoral care a fost prezentat audienței drept conținut jurnalistic, și nu drept publicitate politică. O sumă similară ar fi fost cheltuită și în 2023, în special pentru site-uri și posturi TV”, se menționează în raport.

Recomandările Comisiei Europene pentru România

• Finalizarea procesului pentru implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări pentru îmbunătățirea acestora.
• Continuarea eforturilor de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv pentru parchete, ținând cont de standardele europene.
• Luarea unor măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea eficientă a infracțiunilor penale în justiție, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene.
• Introducerea de norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.
• Intensificarea eforturilor pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
• Continuarea procesului de acreditare a două instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de principiile ONU de la Paris.