Toată lumea așteaptă ca să vadă ce va face BNR în fața turbulențelor globale / Ce soluții are Isărescu? / Opinia economistului șef al BRD
Ședința de mâine a BNR e una extrem de importantă, pe fundalul crizelor burselor mondiale. Paul Krugman, în The New York Times, numește starea economică una de ”pre-recesiune”. Și face apel la eroarea Fed de a nu tăia dobânda de referință. Ce va face BNR? Florian Libocor, economistul șef al BRD, a fost invitat de HotNews să analizeze ce are de gând BNR. Opinia lui începe de la constatarea că întrebarea nu este dacă România va fi afectată, ci cum și când.
Bancherii centrali au știut întotdeauna că menținerea ratelor dobânzilor ridicate pentru prea mult timp poate fi la fel de periculoasă pentru economie precum o conduită monetară relaxată pentru prea mult timp. Costul mare al banilor va determina gospodăriile, mai devreme sau mai târziu, să cheltuiască mai puțin în economie, ceea ce va eroda profitabilitatea afacerilor și implicit activitatea economică. Și ce anume știu decidenții, din orice sferă a deciziei? Că ferestrele de oportunitate merită întotdeauna atenție.
”Adevărul este ca religia, nu are decât doi dușmani: prea mult și prea puțin”
Va arăta autoritatea monetară o ușoară flexibilitate în fața condițiilor economice fluctuante si va lua decizia de a reduce rata dobânzii de politică monetară cu încă 0,25 pp? Ar fi fost mai facil în urmă cu câteva zile, dar acum este vizibil mai dificil. Să nu uităm insă ce spuneam mai sus: bancherii centrali au știut întotdeauna că dobânzile ridicate pentru prea mult timp pot fi la fel de periculoase pentru economie precum dobânzile mici pentru prea mult timp și că ferestrele de oportunitate merită întotdeauna atenție. Cu un ochi la menținerea stabilității financiare, cu siguranță.
Mă întreb care va fi, în cele din urmă, adevărul? În întregul ei dar și în părțile cele mai mici, fie ele nu mai mici decît ziua, ”viața este arta de a trage concluzii suficiente din premize insuficiente” precum o definise Samuel Butler? Dacă e să fie așa, atunci să-i dăm ”credit” lui Butler până la capăt și să acceptăm că, precum a spus, ”Adevărul este ca religia, nu are decât doi dușmani: prea mult și prea puțin”.
Cred că nici a menține rata dobânzii neschimbată nu ar fi prea puțin, nici a o reduce cu o pătrime nu ar fi prea mult. Precum câtimea de miere pusă în cana cu ceai.
Întrebarea dacă influența există sau nu, își are rostul doar dacă se dorește a se face cu orice preț conversație, altfel răspunsul este: da!
Despre certitudinea privind influența turbulențelor din piețele globale asupra unei economii terțe (în acest caz economia României) s-a mai discutat. Întrebarea dacă aceste influențe există sau nu, își mai are rostul doar dacă se dorește a se face cu orice preț conversație, altfel răspunsul este, da. Prin ce, cum și asa mai departe, da, sunt repere mult mai valide pentru o discuție.
Prin urmare putem cădea de acord, sau nu, asupra câtorva vectori prin care turbulențele din alte piețe pot influența semnificativ economia României, precum:
- comerțul (exporturi & importuri) – România, fiind parte a Uniunii Europene și având legături comerciale puternice cu alte țări, poate resimți schimbările în cererea globală pentru bunurile și serviciile sale. De exemplu, o încetinire economică în economii majore precum Germania sau Italia, care sunt parteneri comerciali importanți, poate reduce cererea pentru exporturile românești, afectând producția și locurile de muncă;
- piețele financiare – turbulențele din piețele financiare internaționale pot provoca volatilitate în piețele de capital din România (situatie în care chiar suntem acum). Investitorii străini pot retrage capital, ceea ce poate duce la scăderea valorii acțiunilor și obligațiunilor românești precum și la deprecierea leului. De asemenea, creșterea aversiunii la risc pe piețele internaționale poate duce la creșterea costurilor de finanțare pentru guvern și companii;
- fluxurile de capital – modificările în politica monetară a marilor bănci centrale, cum ar fi Fed sau BCE, pot influența fluxurile de capital către și dinspre alte economii (implicit cea a României). De exemplu, o majorare a ratelor dobânzii de către Fed poate face investițiile în dolari mai atractive, determinând ieșiri de capital din economii emergente precum România;
- prețurile mărfurilor si/sau serviciilor – România importă o mare parte din necesarul pentru acoperirea cererii interne (produse și materii prime). Turbulențele din piețele globale pot duce la fluctuații ale prețurilor mărfurilor, afectând inflația și costurile de producție în România. De exemplu, creșterile prețurilor la energie pot duce la creșterea costurilor de producție și a prețurilor de consum;
- percepția & așteptările (sentimentul economic) – evenimentele economice globale pot influența sentimentul economic intern. Incertitudinea globală poate afecta încrederea consumatorilor și a companiilor, determinând o reducere a cheltuielilor de consum și a investițiilor.
Astfel, deși economia României are propriile sale dinamici interne, este vulnerabilă la turbulențele piețelor globale, iar decidenții monitorizează îndeaproape evoluțiile globale atât pentru a le înțelege cât și pentru a pregăti răspunsurile potrivite prin politici economice optime și oportune.
Argumente pro și contra pentru decizia de politică monetară din 7 august
Banca centrală are două opțiuni: să mențină sau să reducă rata dobânzii de politică monetară. Ce argumente există pentru a susține o mentinere a ratei dobânzii de politică monetră?
Există câteva, între care:
- inflația persistentă – deși inflația a scăzut, aceasta poate fi încă la un nivel considerat prea ridicat sau volatil pentru a justifica încă o reducere a ratei dobânzii. Inflația poate fi susținută, printre altele, de factori structurali care necesită o politică monetară restrictivă pentru a menține stabilitatea prețurilor;
- riscuri externe – turbulențele piețelor financiare internaționale (vezi căderea burselor acum) și incertitudinile economice globale pot justifica menținerea unei politici monetare prudente. De exemplu, o posibilă recesiune în economiile majore (vezi riscurile din SUA acum) sau volatilitatea piețelor financiare internaționale pot influența negativ economia românească și ar putea descuraja continuarea conduitei de relaxare a politicii monetare;
- presiuni pe cursul de schimb – reducerea ratei dobânzii ar putea duce (cel putin teoretic) la deprecierea leului, ceea ce ar putea crește costurile importurilor și ar putea alimenta inflația. Într-un context de inflație în scadere dar încă ridicată, deprecierea monedei naționale ar putea agrava presiunile inflaționiste și afecta stabilitatea cadrului macroeconomic si așa fragil;
- stabilitatea financiară – autoritatea monetară este preocupată de menținerea stabilității financiare și de evitarea unor riscuri sistemice. Reducerea ratei dobânzii ar putea stimula excesiv creditarea și ar putea duce la formarea de bule speculative în anumite sectoare, cum ar fi cel imobiliar;
- anticipațiile inflaționiste – dacă anticipațiile inflaționiste ale populației și ale firmelor sunt în accentuare, BNR ar putea prefera să mențină o politică monetară restrictivă pentru a ancora aceste anticipații și a evita un ciclu inflaționist auto-întreținut;
- strategia pe termen lung – BNR ar putea să urmărească o strategie de consolidare a politicii monetare pe termen lung (fapt asupra căruia cred că nu există semne de întrebare) pentru a menține credibilitatea sa și stabilitatea economică. Deciziile de politică monetară trebuie să fie previzibile și consecvente pentru a asigura încrederea investitorilor și a consumatorilor.
6 argumente pentru care BNR să nu reducă rata dobânzii de politică monetară în ședința din 7 august 2024
Iată câteva argumente pentru care BNR să nu reducă rata dobânzii de politică monetară în ședința din 7 august 2024 pentru a controla inflația, a menține stabilitatea financiară, a evita riscurile externe și a consolida strategia pe termen lung.
Ce motive există pentru a susține o reducere a ratei dobânzii cu, probabil același pas (0,25pp)? Există și în acest caz câteva, între care:
- scăderea inflației – dacă inflația a înregistrat o scădere semnificativă (ipoteză deja verificată) și se menține sub nivelul țintă (o provocare), BNR ar putea reduce rata dobânzii pentru a stimula creșterea economică. Reducerea inflației indică faptul că presiunile prețurilor sunt controlate, permițând o politică monetară mai relaxată;
- încetinirea creșterii economice – dacă datele economice arată o încetinire a creșterii PIB-ului (ipoteză deja confirmată), o reducere a ratei dobânzii ar putea fi o măsură pentru a stimula activitatea economică. Un cost mai mic al creditului poate încuraja consumul și investițiile;
- condiții favorabile pe piețele financiare – stabilitatea sau îmbunătățirea condițiilor pe piețele financiare internaționale și locale (situație contrară acum) ar putea permite BNR să reducă rata dobânzii fără a risca volatilitate majoră. De exemplu, o scădere a randamentelor titlurilor de stat și un excedent de lichiditate în sistemul bancar (ipoteză valabilă de o bună perioadă) pot susține o decizie de reducere a dobânzii;
- politici monetare externe – deciziile altor bănci centrale majore, cum ar fi Fed sau BCE de a menține sau reduce ratele dobânzilor ar putea influența decizia BNR. Dacă aceste bănci centrale adoptă politici monetare mai relaxate (situații și contexte sensibile și mixte), BNR ar putea urma tendința pentru a evita aprecieri excesive ale leului care ar afecta exporturile;
- reducerea incertitudinilor economice – dacă incertitudinile economice globale și locale s-ar reduce (situatie categoric contrară), BNR ar putea avea mai multă încredere în reducerea ratei dobânzii pentru a sprijini economia. Acest lucru ar putea include stabilizarea piețelor financiare și îmbunătățirea perspectivelor economice generale;
- stimularea creditării – reducerea ratei dobânzii poate încuraja băncile să acorde mai multe credite sectorului privat, stimulând astfel consumul și investițiile. În contextul unei economii care necesită impulsuri suplimentare pentru creștere (a se evalua și contextul fiscal-bugetar dificil), aceasta poate fi o măsură eficientă.
Prin urmare, există și câteva motive în baza cărora BNR ar putea decide reducerea ratei dobânzii de politică monetară în ședința din 7 august 2024 pentru a stimula creșterea economică în contextul unei inflații în scădere, condiții financiare favorabile, și politici monetare externe stimulative.
Adăugând, pe lângă toate cele menționate mai sus și prudența- caracteristică a conduitei politicii monetare- scenariul conform căreia rata va rămâne neschimbată ar câștiga în aparență cu o majoritate simplă (51% vs 49%), urmând ca o viitoare relaxare a politicii monetare să fie luată în calcul la ședința CA al BNR din 4 octombrie.
N.Red. Florian Libocor este economistul șef al BRD, iar opiniile din acest articol sunt personale, fără a angaja instituțiile cu care este asociat.