Intrarea în "Fortăreaţa Europa”: România, noua rută către Uniunea Europeană a refugiaţilor afgani / Cât costă drumul libertății

Supravegherea sporită la frontierele extracomunitare ale Ungariei și Croației a deviat către România ruta pe care mii de migranți și refugiați afgani încearcă să ajungă în centrul UE, scrie publicația spaniolă El Confidencial.

Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria și Croația, ultima oprire către țările de destinație din Europa de Vest. Acesta a fost, în cea mai mare parte a ultimului deceniu, traseul urmat de sute de mii de migranți fără acte și de refugiați sirieni şi irakieni, sau afgani și din alte țări asiatice, pentru a căuta în Europa un refugiu împotriva opresiunii, mizeriei și războiului.

Cum s-au schimbat ruta și țara de origine a migranților

Dar, de luni de zile, perspectiva retragerii trupelor SUA din Afganistan, precum și vigilența crescândă la frontierele extracomunitare ungare și croate, în „Fortăreața Europa”, au schimbat atât ruta, cât și țara de origine a celor mai mulți dintre cei care încearcă să ajungă pe continent.

Dacă înainte erau sirienii care fugeau de război, acum sunt afganii care fug de talibanii ce se au ocupat spațiul lăsat liber de soldații americani și de aliații lor.

Deși scopul este același, ruta este acum diferită. În loc să continue la vest de Serbia, în încercarea de a evita supravegherea sporită de la granițele Ungariei și Croației, majoritatea acestor migranți aleg acum să intre în România mai permisivă, o altă țară a Uniunii Europene din care încearcă apoi să treacă, ascunși în tiruri, granița cu Ungaria, notează publicația spaniolă, preluată de Rador.

În prima jumătate a anului 2021, agenția europeană de frontieră (Frontex) a detectat aproape 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierelor externe ale UE de către afgani, o creștere de 41% față de anul precedent.

Cererile de azil în UE depuse de către cetățenii afgani s-au înmulțit, de asemenea, pentru a treia lună consecutiv (cu 33% mai multe), conform ultimelor date furnizate de Agenția Europeană pentru Azil (EASO). Majoritatea refugiaților afgani s-au mutat în țările vecine, cum ar fi Iranul sau Pakistanul, dar fluxul se extinde și în alte țări: Turcia construiește un zid de circa 64 de kilometri la frontiera sa iraniană, pentru a bloca ruta cea mai utilizată de migranți și de refugiați.

Date fiind evenimentele recente din Afganistan, este foarte probabil ca presiunea migrațională la frontierele externe ale UE să crească. Este, de asemenea, posibil ca migranții afgani să încerce să găsească noi rute pentru a intra pe teritoriul Uniunii Europene, susțin surse ale Frontex pentru El Confidencial. Totuşi, nu este de aşteptat să se ajungă la cifrele înregistrate în criza refugiaților sirieni din 2015.

Ruta românească

Potrivit Poliției române de Frontieră, numărul migranților ilegali identificați în timp ce încercau să treacă frontierele țării, în primele șase luni ale anului 2021, a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Într-un răspuns scris trimis către El Confidencial, instituţia atribuie această creștere relaxării din acest an a restricțiilor pandemice, dar oferă și un alt motiv pentru a explica acest fenomen fără precedent în istoria recentă a României: „S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.

Potrivit unor ONG-uri și unor mărturii ale migranților, strânse de El Confidencial în ultimele luni, cei care sunt reținuți la intrarea ilegală în România, din Serbia, solicită azil în fața autorităților de la București, pentru a evita deportarea.

Cererile de azil în România au explodat în acest an

Datele Comisiei Europene arată că numărul cererilor de azil din România a crescut cu 150% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Doar Bulgaria, cu o creștere de 351%, a cunoscut o explozie mai mare de cereri de azil.

Aceste cifre contrastează cu cele din Croația, unde creșterea a fost de doar 13% și, mai ales, din Ungaria, unde cererile de azil au scăzut cu 85%.

Aproape în toate cazurile, acești migranți și refugiați nu aspiră să rămână în România sau în țările vecine. Prima lor opțiune este să-și continue călătoria spre vest și să încerce să se stabilească în țări precum Austria, Germania sau Franța, unde există comunități care îi susțin, iar ajutorul de stat acordat refugiaților este mult mai atractiv decât în România.

Mulți dintre cei care solicită azil evadează din centrele de primire de pe teritoriul românesc, pentru a se întoarce în regiunea frontierei de vest. În această zonă care se învecinează cu Serbia și cu Ungaria – în special în cel mai important oraș din zonă, Timișoara – migranții se regrupează în clădiri abandonate, pentru a-și continua călătoria clandestină.

„Rup lacătul și intră noaptea în tir”

Conform datelor Poliției române de Frontieră, aproape toți migranții ilegali prinși în timp ce încercau să părăsească teritoriul României au căutat să facă acest lucru pentru a intra ilegal în Ungaria. Aproape toți erau persoane care solicitaseră deja azil în România. Metoda preferată pentru a intra ilegal în țara vecină este să se ascundă în remorcile tirurilor sau în alte mijloace de transport rutier, după cum au povestit pentru El Confidencial migranți care au încercat asta și mai mulți şoferi de tir. Refugiații urcă la bordul vehiculelor ca pasageri clandestini, în parcările din apropierea frontierei.

„Rup lacătul și intră noaptea în tir”, explică unul dintre şoferii români de tir români. Mulți șoferi fac greșeala de a nu se uita în remorcă înainte de a începe ziua de muncă, adaugă el. De asemenea, el spune că evită oprirea în parcările adiacente frontierei ungare, pentru a evita astfel de surprize. „Cei cărora li se întâmplă asta cel mai des sunt şoferii turci și bulgari, pentru că sunt obligați prin lege să se oprească și să se odihnească”.

Un exemplu este cel au unui șofer bulgar de tir care, în februarie, s-a oprit să cumpere o cafea dintr-un magazin din Timișoara, iar la întoarcerea în mașină a auzit zgomote din remorcă. Șoferul a cerut ajutor vânzătoarei, care a chemat poliția. Au fost găsite șapte persoane ascunse printre paleții transportaţi. Pasagerii clandestini fugiseră dintr-un centru pentru solicitanții de azil din Baia Mare și au bătut în remorcă pentru a cere să li se dea drumul, crezând că ajunseseră deja în Ungaria.

În 11 august, în alte două cazuri tipice, Poliția română de Frontieră a descoperit mai mulți migranți ilegali ascunși în două tiruri care se pregăteau să treacă granița cu Ungaria și aveau drept destinație finală Germania. Unul dintre tiruri era condus de un cetățean turc și transporta migdale. Printre mărfuri se ascunseseră 15 cetățeni din Irak, Kuweit, Eritreea, Somalia, Turcia, Siria și Camerun. Clandestinii aveau între 5 și 39 de ani. Celălalt vehicul, condus de un bulgar, transporta profile metalice, iar printre acestea polițiștii au găsit 5 afgani, cu vârste cuprinse între 4 și 42 de ani, care solicitaseră azil în România.

Cât costă drumul libertății

Dar migranții nu își încearcă norocul doar strecurându-se în tiruri. În prima jumătate a acestui an, Poliția de Frontieră română a identificat peste 300 de traficanți care încercau să faciliteze treceri ilegale în schimbul unor sume de bani. Una dintre cele mai importante operațiuni a avut loc în 29 iulie, când forțele de securitate ale țării au destructurat o bandă internațională dedicată traficului de migranți de-a lungul rutei Turcia-Grecia-Bulgaria / Serbia-România-Ungaria-Austria-Germania.

Această mafie avea legături în fiecare țară de pe traseu și era formată din cetățeni sirieni, irakieni, egipteni și români. În schimbul a aproximativ 5.000 de euro per migrant, gruparea facilita trecerea clandestină din Bulgaria sau Serbia în România, unde îi ascundea în timp ce le pregătea trecerea în Ungaria, pentru a continua spre destinația finală: Germania.

Rețeaua funcționa cu metode foarte sofisticate, care includeau utilizarea de vehicule de înaintare pentru a alerta tirurile în care ascundeau migranții, cu privire la situaţia de la punctele de trecere a frontierei.

Sursa: publicația El Confidencial, preluată de Rador