Paradoxul digitalizării: Cum au ajuns românii „să lucreze part-time și gratis” pentru ANAF, fără s-o știe

Una dintre cele mai importante reforme la nivelul administrației publice, digitalizarea ANAF printr-o serie de sisteme și instrumente noi, produce în continuare nu doar disconfort, dar și haos în mediul de afaceri. 

Peste 15.000 de notificări au ajuns, pe 20 august, la contribuabili, după ce ANAF a semnalat diferite erori sau inadvertențe în Fișierul standard de control fiscal (SAF-T), cel mai stufos sistem din revoluția digitalizării fiscale.

Odată trimise notificările, pare că este treaba firmelor sau a consultanților plătiți de ele să deslușească erorile pe care  ANAF-ul semi-digitalizat nu a reușit să le rezolve intern.

Temerile mediului de afaceri sunt ca același tip de demersuri să se întâmple și pentru controversatul RO e-TVA. Așteptarea e că firmele se vor trezi cu noi bătăi de cap și, mai ales, muncă suplimentară.

Așa se face că, în acest moment, marea transformare a ANAF a creat un dublu paradox: în loc să scadă birocrația, a generat o nouă birocrație digitală, care, în anumite situații, s-a suprapus peste cea existentă deja la nivelul mediului de afaceri. Iar pe de altă parte, efortul ANAF de a se asigura că datele încărcate prin diversele raportări digitale sunt corecte a fost transferat către mediul de afaceri, atrage atenția, într-o conversație cu Panorama, Mitel Spătaru, Tax Partner la Crowe România, cu două decenii de experiență în domeniul financiar-contabil și fiscal.

Despre neajunsurile e-revoluției ANAF, dar mai ales când vom vedea și efectele benefice pe care trebuie să le producă digitalizarea puteți citi pe larg în interviul de mai jos:

Citește integral pe Panorama.ro