Sergiu Manea, BCR: Lanțul de aprovizionare pe mâncare este unul dintre cei mai mari generatori de deficit comercial

Expansiunea regională a României trebuie să înceapă cu rezolvarea problemei deficitului de cont curent, a declarat Sergiu Manea, CEO-ul BCR și vicepreședintele confederației Concordia, în cadrul conferinței ”Capitalul autohton al României – maturizare și trecere la statutul de forță regională” organizată de Curs de Guvernare. Lanțul de aprovizionare pe mâncare este unul dintre cei mai mari generatori de deficit comercial pentru România. Să începem de aici rezolvarea problemei, a sugerat bancherul român.

Manea e convins că fiecare punct slab poate fi transformat în ocazii de a construi sau măcar de a îmbunătăți. „Sunt oportunități uriașe, iar oportunitățile astea spun așa: avem probleme semnificative în balanța comercială, dar sunt locuri unde putem construi industrie. România e destul de mare astăzi să ofere oportunități atât timp cât cheltuielile sunt îndreptate în direcții potrivite”, a explicat el.

El s-a referit și la diferențele mari de dezvoltare dintre regiunile țării, direcție în care avem foarte mult de îmbunătățit. „Asta e o a doua mare oportunitate pe care o avem, faptul că avem destul de multe Românii. Dacă am face un Gini score (indicator care măsoară inegalitatea- n.red) la nivelul regiunilor, România cred că ar sta destul de rău în Europa. București-Ilfov este de 6 ori mai bogat decât cel mai sărac județ din România. Iar dacă ne-am uita numai pe codurile de culoare, am vedea că sunt patru Românii!”, spune Manea.

Suntem în zona de mijloc, ușor superioară a țărilor din Europa din punct de vedere al cheltuielilor în infrastructură. Marea problemă e calitatea lucrărilor, printre cele mai slabe

„Nu investițiile în infrastructură vor rezolva această problemă. România cheltuiește enorm de mult în infrastructură. Suntem în zona de mijloc, ușor superioară a țărilor din Europa din punct de vedere al cheltuielilor în infrastructură. Marea problemă e calitatea lucrărilor, printre cele mai slabe din Europa. Dacă ne uităm la performanța logisticii, este în continuare slabă. Cum facem să ducem aceste fonduri în locuri care fac diferența?”, s-a întrebat retoric CEO-ul BCR.

Noi avem aspirații foarte mari, dar facem foarte puțin în direcția lor, crede bancherul, care a amintit Educația ca segment în care nu stăm deloc bine. „Avem a doua cea mai scăzută alocare de resurse publice pentru educație din UE. Dacă ne uităm la ponderea celor cu studii superioare de 30-34 de ani, noi suntem puțin peste 20%. În Europa sunt la 40%, iar în Polonia la 49%. Human capital index din România e cel mai jos din Europa, gradul de inovare e cel mai jos din Europa”.

România este undeva la mijlocul clasamentului UE la exporturile high-tech deși are un procent ridicat din forța de muncă angajată în sectoarele high-tech. Asta ne spune că nu avem produs, crede el.

În momentul în care vorbești de expansiune ne gândim la trei tipuri. Expansiunea care se bazează pe capital – mergem și cumpărăm, ne extindem. Expansiunea care se bazează pe export și a treia, care ține de capital uman, a mai explicat Manea.

„Atunci când începi expansiunea trebuie să te gândești: am cu cine sa o fac, cu ce o fac, ce probleme rezolv și pentru câți oameni. În momentul acesta mă tem că nu avem un răspuns, dar suntem mai mult decât doritori să avem această conversație și să încercăm să răspundem la aceste întrebări împreună. Expansiunea unei țări nu ține de cei câțiva oameni care lucrează la încurajarea exporturilor, ține în asumarea unei politici a statului român de sprijinire a produsului făcut de România”, a mai precizat CEO-ul BCR.

El a mai spus că în acest moment antreprenorii români sunt foarte îngrijorați „de încetinirea economică europeană, sunt foarte îngrijorați de zvonurile și de discuțiile în ceea ce privește modul în care se va face consolidarea fiscală anul viitor”.