FMI: Datoria publică globală va depăși anul acesta 100 de trilioane de dolari

Datoria publică globală este foarte mare și va depăși pragul de 100 de trilioane de dolari (un trilion este 1000 de miliarde), sau aproximativ 93% din PIB-ul global până la sfârșitul acestui an, avertizează FMI. Acest nivel al datoriilor este cu 10 puncte procentuale din PIB peste cel din anul 2019, adică înainte de pandemie.

Deși imaginea nu este omogenă – se așteaptă ca datoria publică să se stabilizeze sau să scadă pentru două treimi din țări – Monitorul fiscal din octombrie 2024 arată că nivelurile viitoare ale datoriilor ar putea fi chiar mai mari decât cele prognozate, iar pentru a se stabiliza sunt necesare ajustări fiscale mult mai mari decât cele prognozate în prezent.

Țările ar trebui să conștientizeze riscurile unor datorii prea mari și să conceapă politici fiscale care protejează creșterea economică și gospodăriile vulnerabile, mai recomandă Fondul Monetar..

Mai rău decât se aștepta

Perspectivele fiscale ale multor țări ar putea fi mai proaste decât se aștepta din mai multe motive, printre care presiunile mari asupra cheltuielilor și tendința de optimism a estimărilor viitoare a datoriei.

De asemenea, mai arată FMI, statele vor avea de făcut cheltuieli din ce în ce mai mult pentru a face față îmbătrânirii și asistenței medicale, cu tranziția verde și cu securitatea energetică, din cauza tensiunilor geopolitice tot mai mari.

Pe de altă parte, experiența trecută sugerează că proiecțiile datoriei tind să subestimeze realitatea cu o marjă considerabilă.

Într-un scenariu extrem de advers, datoria publică globală ar putea ajunge la 115% din PIB în trei ani – cu aproape 20 de puncte procentuale mai mult decât se prognozează în prezent. Acest lucru s-ar putea datora mai multor motive: o creștere economică mai slabă, condiții de finanțare mai stricte, derapaje fiscale și o mai mare incertitudine economică și politică.

Foarte important, țările sunt din ce în ce mai vulnerabile la factorii globali care le afectează costurile îndatorării, inclusiv la incertitudinea ridicată a politicilor în țări cu importanță sistemică, cum ar fi Statele Unite.

Dacă datoria publică este mai mare decât pare, eforturile fiscale actuale sunt probabil mai mici decât este necesar.

Ajustarea fiscală joacă un rol crucial în limitarea riscurilor datoriei. Odată cu reducerea inflației și scăderea ratelor de dobândă ale băncilor centrale, economiile sunt mai bine poziționate pentru a absorbi efectele economice ale înăspririi fiscale.

Întârzierea ar fi atât costisitoare, cât și riscantă, deoarece corecția necesară crește pe măsură ce trece timpul; iar experiența arată că datoria mare și lipsa unor planuri fiscale credibile pot declanșa reacții adverse ale pieței, limitând spațiul de manevră în fața turbulențelor.

Ajustările fiscale actuale – în medie, de 1% din PIB pe următorii 6 ani- nu sunt suficiente pentru a reduce sau stabiliza în mod semnificativ datoria .

Economiile emergente au un potențial mai mare de a mobiliza veniturile din impozite – prin lărgirea bazelor fiscale și îmbunătățirea capacității de administrare a veniturilor – consolidând în același timp rețelele de protecție socială și protejarea investițiilor publice pentru a sprijini creșterea economică.

Viteza contează și ea. Un ritm susținut de ajustare ar atenua riscurile fiscale, limitând în același timp impactul negativ asupra producției cu aproximativ 40% mai puțin decât o ajustare prea bruscă.

Ajustările trebuie să fie însoțite de o guvernanță fiscală mai puternică, inclusiv de cadre credibile pe termen mediu, consilii fiscale independente și o gestionare solidă a riscurilor. Îmbunătățirea evaluării riscurilor fiscale, monitorizarea îndeaproape a datoriilor în întreprinderile de stat și publicarea de statistici granulare și la timp pot reduce datoria.

Datoria publică mare este o preocupare. Chiar și pentru unele țări în care nivelurile datoriei publice par gestionabile, Monitorul Fiscal susține că riscurile sunt ridicate, iar rezultatele reale ale datoriei în anii următori pot fi mai slabe decât cele prognozate, conchide analiza FMI