Tendinţe în fiscalitate: Directiva FASTER – ce presupune și pentru cine vor fi benefice prevederile acesteia

Tendințele fiscale la nivel european au fost marcate în ultimii ani de inițiative menite să simplifice și să modernizeze sistemele de taxare, promovând un cadru mai echitabil și transparent pentru contribuabili și autorități fiscale.

Cel mai bun exemplu în acest sens este Pachetul pentru o taxare echitabilă și simplă, creat și promovat de Comisia Europeană, care cuprinde nu mai puțin de 25 de inițiative. Acesta vizează reducerea obstacolelor fiscale și a poverilor administrative pentru companii, îmbunătățirea conformării fiscale, cu scopul intrinsec de combatere a evaziunii fiscale. La fel de importantă ca obiectiv final este utilizarea tehnologiei pentru a exploata datele fiscale într-un mod eficient și sprijinirea drepturilor contribuabililor, ambele fiind considerate componente prioritare ale acestui plan. Fiind un plan pe termen lung, acesta a fost urmat de o serie de propuneri, dintre care unele s-au și concretizat în acte normative.

În acest sens,  ne-am propus realizarea unei serii de analize, prin care să aducem la cunoștință publicului și să explicăm inițiativele europene și internaționale în materie de fiscalitate.

Începem cu propunerea de Directiva FASTER (Faster and Safer Relief of Excess Withholding Taxes – în traducere liberă ar fi „Directiva referitoare la reducerea mai rapidă și mai sigură a surplusului de impozite reținute la sursă”), care stabilește instituirea unor norme privind emiterea unui certificat de rezidență fiscală digitală și proceduri de reducere a oricărui surplus

de impozit reținut la sursă care poate fi reținut de către un stat membru pentru dividendele provenite din acțiuni cotate la bursă și, după caz, pentru dobânzile aferente obligațiunilor cotate la bursă plătite proprietarilor înregistrați care sunt rezidenți fiscali în afara statului membru respectiv.

Directiva FASTER se aplică intermediarilor financiari[1] certificați care facilitează tranzacțiile transfrontaliere de valori mobiliare. Acești intermediari financiari vor trebui să se înregistreze într-un registru național al intermediarilor financiari certificați și să respecte noile cerințe de raportare impuse de directivă.

Intermediarii financiari certificați vor fi responsabili pentru furnizarea de informații detaliate despre destinatarii plăților de dividende sau dobânzi, plătitorii acestor sume și aplicarea măsurilor anti-abuz. De asemenea, aceștia vor trebui să asigure conformarea cu noile proceduri de restituire a impozitelor reținute.

Scopul principal al acestor măsuri este de a simplifica și securiza procesul de restituire a impozitelor reținute în exces, reducând astfel timpul și sarcinile administrative pentru investitori și asigurând o mai mare transparență și cooperare între statele membre ale UE. Totuși, pentru intermediarii financiari aceasta va presupune un efort suplimentar.

 Pe scurt, Directiva FASTER, vizează:

1. Introducerea unui Certificat digital de rezidență fiscală al UE (eTRC): atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice, emis de statul membru de rezidență în termen de o zi lucrătoare de la depunerea cererii. eTRC ar urma să aibă un conținut și un format comun care să fie emis/verificat în mod digital de către toate statele membre.
2. Stabilirea unor proceduri de restituire a impozitelor reținute: statele membre pot alege între un sistem de „reducere a impozitului reținut la sursă” și un sistem de „rambursare rapidă”, sau o combinație a acestora.
3. Standardizarea obligațiilor de raportare: prin crearea unui registru național al intermediarilor financiari certificați, pentru a standardiza obligațiile de raportare și a asigura conformarea cu noile cerințe.

Trendul va deveni normalitate

Consiliul CE a prelungit termenul inițial pentru intrarea în vigoare a directivei, de la 1 ianuarie 2027 la 1 ianuarie 2030, dar ceea ce deschide Directiva FASTER este un drum fără întoarcere. Vor exista proceduri mai rapide de restituire a anumitor impozite, în viitorul apropiat, mai ales a celor aplicate câștigurilor din investiții. Și, chiar dacă vorbim despre o propunere de directivă,

este foarte posibil să asistăm la situații în care unele state UE vor fi pioniere în aplicarea prevederilor și vor deschide un trend ce va deveni normalitate mai devreme de anul 2030.

Autori: Andra Cașu, Partener, liderul departamentului Impozite directe, EY România și Teona Braia, Manager, Impozite directe, EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392,995 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 51,2 miliarde USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale.

Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați: www.ey.com

---

[1] „intermediar financiar” înseamnă un depozitar central de titluri de valoare, astfel cum este definit la articolul 2, alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 din 23 iulie 2014, o instituție de credit, astfel cum este definită la articolul 4, alineatul (1), punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sau o firmă de investiții, astfel cum este definită la articolul 4, alineatul (1), punctul 1 din Directiva 2014/65/UE, sau o persoană juridică dintr-o țară terță care a fost autorizată să furnizeze servicii comparabile cu cele furnizate de un depozitar central de titluri de valoare, de o instituție de credit sau de o firmă de investiții în temeiul unei legislații comparabile a unei țări terțe de rezidență, care face parte din lanțul plăților titlurilor de valoare dintre entitatea emitentă de titluri de valoare și proprietarul înregistrat care primește plăți pentru astfel de titluri de valoare. 

Articol susținut de EY România