Refugiații ucraineni dintr-un cămin studențesc din București, evacuați cu Poliția și Jandarmeria. Ce se va întâmpla cu ei / „Misiunea noastră este să ne ocupăm de studenți, nu de refugiați”

Căminul 2 al Universității Tehnice de Construcții din București (UTCB) aflat pe Bulevardul Lacul Tei din Capitală, unde săptămâna trecută mai locuiau încă peste 90 de refugiați ucraineni, majoritatea femei, copii și bătrâni, a fost evacuat luni, în prezența Poliției și a Jandarmeriei. Reprezentanții universității susțin că au chemat forțele de ordine pentru că aproximativ 20 de refugiați au refuzat să plece. Oamenii s-au opus mutării lor în alte centre spunând că vor fi chiar despărțiți de familie. 

Reprezentanții Universității Tehnice de Construcții București spun că jumătate dintre cei care locuiau nu mai erau eligibili după noua lege destinată refugiaților. În luna septembrie, Guvernul a modificat legea pentru refugiații ucraineni, printr-o hotărâre care a pus în aplicare Ordonanța de urgență 96/2004. Printre modificări s-au numărat sumele de care beneficiază o persoană singură (750 lei/lună) și o familie (2.000 lei/lună) și s-a redus cuantumul banilor primiți de beneficiarii găzduiți în centre, se arată într-un document citat de Digi24. 

Centrul de refugiați a fost închis oficial, iar curentul a fost oprit.

La ora 10:00, scările Căminului 2 erau pline de bagaje, iar ultimii refugiați aflați în centru își strângeau lucrurile, în prezența jandarmilor și polițiștilor.

Bagaje ale refugiaților ucraineni evacuați din căminul Universității de Construcții. FOTO: HotNews/Adelina Mărăcine

Natalia, în vârstă de 60 de ani, va merge temporar cu cățelul ei la un hotel din zona Piața Victoriei. 

 „Unde vor merge familiile de refugiați” 

Familiilor de refugiați li s-a oferit până luni răgaz să părăsească căminul, au spus reprezentanții Universității aflați la fața locului. 

Anca Mărgineanu, reprezentant al UTCB, a susținut că a fost nevoită să cheme poliția, încă de dimineață, pentru cei aproximativ 20 de refugiați care au refuzat să părăsească căminul până la acel moment. 

 „S-a solicitat prezența poliției pentru că prezența refugiaților aici, acum, este ilegală. Dar nu s-a folosit forța în niciun moment. În plus, dimineață, refugiații care nu au dorit să plece au devenit agresivi, au țipat la noi. Am chemat poliția și pentru siguranța noastră”, a afirmat Mărgineanu. 

Reprezentanta UTCB a susținut că „nimeni nu va rămâne în stradă, le-am găsit tuturor variante”. „Au fost mutați în alte centre, care vor rămâne deschise. Toți care sunt vulnerabili și sunt eligibili cu noua lege au primit o variantă. Nimeni nu va rămâne în stradă, cum s-a spus, le-am găsit tuturor variante”. 

În plus, a mai declarat Anca Mărgineanu, „refugiații au fost consiliați de DGASPC Sector 2, de consilieri profesioniști, și au fost informați tot timpul. Este o situație instituțională. Clădirea nu mai este disponibilă, asta se întâmplă, Universitatea a pus la dispoziție clădirea timp de 2 ani și 9 luni”. 

Reprezentanții UTCB au mai declarat că 12 familii și-au găsit chirie pentru următoarele trei luni, iar celelalte familii vor merge în centrele din București unde au mai rămas locuri. 

„Aceste persoane merg la un centru al DGASMB-ului, centru pentru mame singure cu copii. O parte dintre beneficiari vor merge la Edmond (n.r. Centrul Edmond Nicolau, centru public din București amenajat pentru refugiații din Ucraina, cu o capacitate de 100 de locuri), o parte vor merge la Centrul Nicolina de la Iași și merg și la alte centre non-guvernamentale. Am încercat să găsim soluții potrivite pentru situația fiecăruia. Există o lege care spune fiecare categorie de persoane unde merge”, a declarat și Aurelia Pasăre, președinta asociației 4 Change. 

„Au fost informați încă din luna iunie că acest centru se va închide” 

„Încă din luna iulie au fost informați că acest centru se va închide. Fiecare persoană, în funcție de vulnerabilitate și eligibilitate, a avut la dispoziție mai multe variante. Avem 12 familii care se mută în chirie, de exemplu. Pe lângă centre s-au plătit și chirii”, a adăugat președinta asociației 4 Change. 

Aurelia Pasăre a susținut și că motivul pentru care unii refugiați „nu au vrut să accepte alte variante” este că, în alte centre, aveau „paturi comune”. 

„Noi suntem aici din februarie 2022. Ne-am dat 2 ani și 9 luni din viață în acest centru. Într-adevăr, era o comunitate strânsă aici. Stăteau aici de la începutul războiului. Se cunoșteau între ei, își lăsau copiii cu un vecin, toți vorbeau limba, erau o comunitate strânsă. Aveau și intimitate, camere în care locuiau doar familiile. Ei nu au dorit să accepte alte variante pentru că erau paturi comune”. 

„Misiunea noastră este să ne ocupăm de studenți, nu de refugiați”

La Căminul C2 a venit și prorectorul UTCB, Cezar Alexandru Vlăduț. Atmosfera a fost tot timpul tensionată. Atât prorectorul, cât și voluntarii studenți au stat de vorbă cu refugiații ucrainenii care s-au opus mutării lor în alte centre, unde spun că vor fi chiar despărțiți de familie. 

Tania, de exemplu, una dintre beneficiarele C2, a menționat că are doi părinți cu dizabilități, care au rămas sus, în cameră, și așteaptă să fie mutați într-un centru din zona Unirii. Reprezentanții universității nu au permis jurnaliștilor să urce la etaj, în camerele refugiaților. 

„Misiunea noastră este să ne ocupăm de studenți, nu de refugiați, de care ne-am ocupat deja 2 ani și 9 luni. Sunt atât de multe probleme cu acest cămin, cert este că nu-l mai putem ține deschis, are nevoie de renovare. Au avut fiecare câte patru opțiuni, li s-a spus de șase luni, cel puțin”, a declarat prorectorul UTCB. 

„Aici unde suntem? Într-un campus universitar. Ați văzut altundeva în țara asta un campus universitar care să acomodeze refugiați?! Scopul și misiunea universității noastre sunt dedicate studenților. Punct. Acolo se încheie tot. Noi nu avem nicio responsabilitate față de refugiați. Noi vă mulțumim pentru spectacolul pe care l-ați făcut aici. Cum au plecat ceilalți 75 de oameni, așa puteau să plece și ceilalți 15. Fiecare a primit alternativă”, a încercat prorectorul să pună capăt discuțiilor. 

Voluntar: „Mulți dintre ei au plecat în Germania sau s-au întors în Ucraina” 

Foarte mulți studenți voluntari au fost și ei la evacuarea căminului, i-au ajutat pe refugiați cu bagajele și au fost translatori între aceștia și reprezentanții UTCB. Victor, unul dintre ei, e supărat că ultimii 20 de refugiați pleacă „cu scandal” din centru și explică că a încercat să-i ajute „cât de mult a putut”. 

„Eu le-am căutat insistent cazări, i-am ajutat cu tot ce am putut, am mers cu ei la vizionare de apartamente ș.a. Prin intermediul asociației 4 Change, în colaborare cu UNHCR (n.r. Organizația ONU pentru Refugiați), vor fi acoperite primele trei luni de chirie pentru refugiați, vor fi sprijiniți cu 350 de euro”, a povestit Victor. 

„Mulți dintre refugiați, din câte știu eu, au plecat în Germania, alții s-au întors în Ucraina, alții și-au găsit chirii. Asta încă din septembrie, de când li s-a spus clar că se închide centrul. Cei aproape 20 care au rămas acum, pe care-i vedeți aici, au refuzat să meargă în alt centru. Vă spun din interacțiunea mea personală cu ei. Uitați, o doamnă de aici nu a vrut să meargă la Edmond pentru că acolo e nevoită să stea în cameră cu alte persoane, iar ea vrea singură. Acceptă acolo, mai bine stai pe stradă?! A zis că ea nu poate să stea cu alte 4 persoane în cameră. Dar ceilalți din România cum stau?! Credeți-mă că sunt alte persoane din România care n-au fost ajutați atât de mult cum au fost cei din Ucraina. Eu personal am stat cu copiii lor, le-am organizat mese în centru, activități, vă arăt și poze dacă vreți, i-am ajutat cu locuri de muncă, i-am ajutat cu tot ce s-a putut”. 

„Suntem singura universitate care a mai ținut un cămin pentru refugiați”

Rectorul UTCB, Radu Sorin Văcăreanu, a dat declarații pentru HotNews.ro și Europa Liberă România, într-o discuție ce a avut loc în biroul său. El a subliniat că instituția nu are nicio obligație față de refugiați. 

„Suntem singura universitate care a mai ținut un cămin pentru refugiați, în momentul de față. Iar Universitatea nu are nicio nicio obligație în acest sens. Un cămin dezafectat, într-adevăr, pe care studenții noștri, printr-un voluntariat pe care nu l-am mai văzut vreodată, au reușit să-l pună pe picioare, să-l facă funcțional. Eu acum mă simt în situația în care am făcut o faptă bună și trebuie să fim pedepsiți pentru ea”, afirmă rectorul. 

El subliniază că discuțiile cu refugiații au început cu foarte mult timp în urmă, și că „toți cei implicați au încercat să găsească soluții pentru ei”, soluții cu care nu toți beneficiarii centrului de la UTCB au fost de acord. 

„Nu vor să meargă la Edmond, de pildă, pentru că sunt prea mulți în cameră”, a intervenit prorectorul, aflat la discuție. 

„Fiecare familie în parte a avut câte un dosar și au avut fiecare la dispoziție patru opțiuni, acum sunt în situația în care trebuie să accepte una dintre aceste opțiuni. Li s-a explicat tot timpul acest lucru, au avut discuții cu cei de la asociația 4 Change, cu consilierii de la DGASPC, cu voluntarii studenți din Republica Moldova ș.a.”, a adăugat acesta. 

„Tot sprijinul pe care Universitatea l-a oferit de la început și de care sunt foarte mândru a fost unul nemaipomenit, dovadă stă faptul că foarte mulți dintre refugiați veneau direct aici, când ajungeau în București, primeau informații că e centrul în care, să spunem, au cea mai bună servire”, a explicat prof univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu. 

Rectorul a mai povestit cum a ajuns căminul să fie casă pentru refugiații ucraineni, încă de la începutul războiului din țara lor. 

„Beneficiind de foarte multe donații de la organizații internaționale, ONG-uri, am reușit să aducem căminul într-o formă în care am avut bucătării civilizate, spălătorii civilizate, am avut camere recreaționale pentru copii. Lucrurile au evoluat, în primul rând, legislativ. Noi nu putem să investim nimic în acest cămin, neavând cazați studenți acolo. Dar, cum vă spuneam, am avut parte de donații și de un parteneriat cu Primăria Sectorului 2, care a acoperit cheltuielile de funcționare ale căminului. 

Noi am transmis de mai bine de jumătate de an că va trebui să închidem acest cămin, având în vedere că avem o oportunitate de finanțare în PNRR, de a aduce acest cămin la ceea ce trebuie să fie un cămin în situația de față, având în vedere că numărul de studenți de la universitatea noastră crește. 

Dacă am reuși să avem și acest cămin C2 la standardele actuale, bineînțeles că am putea să le oferim condiții mai bune studenților. Între timp, noi am depus o cerere de finanțare pentru acest cămin, iar zilele trecute a fost declarată eligibilă. Vedem dacă va fi finanțată. Dacă nu, vom căuta alte surse de finanțare”, a mai declarat rectorul UTCB.