Sari direct la conținut

Al doilea mandat de președinte al lui Donald Trump nu va semăna deloc cu primul

HotNews.ro
Al doilea mandat de președinte al lui Donald Trump nu va semăna deloc cu primul
Donald Trump în timpul discursului de victorie din Palm Beach, Florida, 6 noiembrie 2024. Foto: Evan Vucci / AP / Profimedia

Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA și va reveni la Casa Albă într-un al doilea mandat, după cel din 2016-2020. Atât aliaţii, cât şi criticii săi spun că a doua sa preşedinţie nu va semăna deloc cu prima, arată o analiză publicată miercuri de CNN și preluată de News.ro.

În timp ce Partidul Republican îi aparţine în totalitate, iar figurile anti-Trump au fost alungate definitiv, Donald Trump va intra în Biroul Oval atât cu experienţa de a mai fi făcut acest lucru, cât şi cu resentimente legate de modul în care consideră el că sistemul l-a dezamăgit, scrie CNN.

Personalităţi care au sperat cândva să acţioneze ca forţe stabilizatoare – inclusiv o serie de şefi de cabinet, secretari ai apărării, un consilier pe probleme de securitate naţională, un consilier pe probleme de informaţii naţionale şi un procuror general – l-au abandonat pe Trump, lăsând în urmă o serie de incriminări cu privire la caracterul şi abilităţile sale. Au fost înlocuiţi cu consilieri şi funcţionari neinteresaţi să îl ţină în frâu pe Trump. În loc să acţioneze ca nişte redute împotriva lui, cei care lucrează pentru Trump de această dată îi împărtăşesc opiniile şi sunt hotărâţi să susţină promisiunile extreme pe care le-a făcut în calitate de candidat, fără să se preocupe de norme, tradiţii sau legi pe care consilierii anteriori au încercat să le menţină, arată CNN în analiza publicată miercuri.

Pe cine se bazează acum Donald Trump

Axa de influenţă a lui Trump s-a schimbat mult de când a părăsit funcţia, în ianuarie 2021.

Fiica sa, Ivanka Trump, şi soţul ei, Jared Kushner, care au fost cândva susţinători proeminenţi ai campaniei şi angajaţi de rang înalt ai Casei Albe, s-au îndepărtat între timp de agitaţia zilnică a politicii. Ivanka Trump a precizat că nu intenţionează să se întoarcă în Aripa de Vest şi, deşi Kushner a fost implicat în eforturile de tranziţie, surse din cercul acestuia au spus că este puţin probabil să părăsească firma sa de capital privat.

În schimb, pe parcursul celei de-a treia sale candidaturi la Casa Albă, Trump a ajuns să se bazeze pe oameni precum Donald Trump Jr., Elon Musk şi Susie Wiles (consultant politic al campaniei lui Trump, supranumită şi „Doamna de Gheaţă”).

Toate acestea fac ca următorii patru ani să fie incerţi şi să nu poată fi prezişi cu uşurinţă. Rivala sa, vicepreşedintele Kamala Harris, a încercat să avertizeze alegătorii cu privire la riscuri. Dar pentru susţinătorii lui Trump, promisiunile de a repara ceea ce el a numit o ţară distrusă – chiar dacă acest lucru înseamnă abandonarea unor principii de lungă durată – sunt esenţiale.

Fostul preşedinte pare, de asemenea, dornic să îi recompenseze pe cei care l-au susţinut – cum ar fi Robert F. Kennedy Jr. – chiar dacă punctele lor de vedere sunt cu mult în afara curentului general. În ciuda faptului că a promovat teoriile conspiraţiei privind vaccinurile şi a comentariilor sale antisemite, RFK Jr. susţine că Trump i-a spus că va „lupta din răsputeri” pentru el, dacă Kennedy doreşte să conducă Departamentul de Sănătate.

Ce s-a schimbat de când a plecat Trump de la Casa Albă

Trump va căuta să îşi înzestreze guvernul, de data aceasta, cu avocaţi care se vor strădui să găsească justificări juridice chiar şi pentru cele mai radicale idei ale sale.

Donald Trump a ocolit procesul tradiţional de tranziţie şi a refuzat să semneze acorduri care ar permite campaniei sale să înceapă să lucreze cu administraţia Biden la predarea mandatului, un proces care începe de obicei cu şase luni înainte de alegeri. Blocajul provine din neîncrederea profundă a lui Trump în agenţiile federale, mai ales faţă de cele care nu sunt conduse de oamenii săi. Acest lucru a însemnat că echipa sa nu a trebuit să dezvăluie numele donatorilor pentru procesul său de tranziţie, dar, pe de altă parte, nu a avut acces la şedinţele de informare privind securitatea naţională şi de la primirea unor finanţări de milioane de dolari pentru a-i facilita tranziţia.

În Congres, unde republicanii moderaţi obişnuiau să critice ocazional cele mai ciudate comportamente ale lui Trump, loialitatea faţă de Trump este acum aproape uniformă în rândul republicanilor. Eforturile de a limita puterea prezidenţială din ultimii patru ani au eşuat în mare măsură, iar republicanii anti-Trump fie s-au retras, fie au fost eliminaţi prin vot.

Instanţele federale au fost, de asemenea, remodelate de când Trump a fost în funcţie, inclusiv la Curtea Supremă, care are acum o supermajoritate conservatoare ce ar putea confirma acţiuni care ar fi fost anulate de instanţa supremă la prima preşedinţie a lui Trump.

De asemenea, acesta îşi revendică poziţia în fruntea guvernului federal, cu un nivel de putere mult mai mare, după ce Curtea Supremă a decis că preşedinţii au imunitate în ceea ce priveşte actele oficiale din timpul mandatului.

Victoria lui Trump îi va permite probabil să scape de majoritatea, dacă nu chiar de toate, dosarelor judiciare cu care se confrunta. El este acum un infractor condamnat şi încă se confruntă cu zeci de alte acuzaţii în cazuri separate al căror viitor este acum incert.

Ce pregătește?

Dar poate cel mai important este că Trump însuşi s-a schimbat, spun oamenii care îl cunosc. A îmbătrânit cu patru ani de când a părăsit Washingtonul în 2021 şi, deşi nu a oferit detalii despre starea sa de sănătate, a părut uneori obosit. Şi a devenit, atât în public, cât şi în privat, consumat de chestiuni legate de răzbunare în moduri care nu erau atât de vizibile, cel puţin în primele zile ale primei sale administraţii. Este mai furios şi face puţine încercări de a-şi ascunde furia, mai arată CNN.

Cei patru ani ai primei preşedinţii a lui Trump au fost marcaţi de schimbarea constantă a personalului, de decizii haotice bazate pe capricii şi de frustrări constante din partea preşedintelui că guvernul federal nu se putea supune voinţei sale. De exemplu, acesta s-a înfuriat uneori pe Departamentul de Justiţie pentru că, în opinia sa, nu a reuşit să-i investigheze în mod corespunzător pe duşmanii săi politici sau să îi pună sub acuzare. Şi, deşi a încercat – şi a fost ulterior pus sub acuzare pentru acest lucru – să încerce să anuleze rezultatele alegerilor din 2020, eforturile sale au eşuat.

De asemenea, în ceea ce priveşte politica, o mare parte din ceea ce Trump a încercat să facă a fost anulat fie de consilierii care l-au ocolit pe preşedinte pentru a atenua efectul ordinelor sale, fie de incompetenţa unui personal care provenea în mare parte din afara guvernului. De data aceasta, multe dintre barierele de protecţie împotriva celor mai extremiste acţiuni propuse de Trump vor lipsi. Iar oamenii care lucrează pentru el au devenit mai pricepuţi în a trage de pârghiile guvernului pentru a exercita puterea mai eficient. Două surse familiare cu acest plan au declarat că Trump are pregătită o serie de ordine executive, documente de politică şi abrogări de regulamente de îndată ce va fi învestit în funcţie.

Loialitatea, o „stradă cu sens unic”

Pe măsură ce încearcă să alcătuiască personalul noii administraţii, Trump şi consilierii săi au arătat clar că urmăresc loialitatea mai presus de orice, avându-i încă în minte pe cei numiţi la nivel înalt care s-au întors împotriva lui.

Trump a mărturisit la un moment dat că deciziile sale privind personalul au fost poate cele mai mari greşeli ale primei sale preşedinţii. Asta înseamnă că, de data aceasta, deciziile privind personalul vor fi concepute în mod intenţionat în jurul unor persoane care nu vor lucra pentru a-i submina agenda din interior, o acuzaţie pe care Trump a făcut-o împotriva celor pe care i-a concediat de la Casa Albă.

Fostul său procuror general, Bill Barr, a avertizat într-un interviu acordat CNN vara trecută că loialitatea „este o stradă cu sens unic pentru el” şi că Trump „lasă în urma sa doar un carnaj”. Dar, în ciuda acestui fapt, mulţi şi-au exprimat interesul de a lucra pentru Trump.

Cum își alege Trump echipa

De asemenea, Trump a arătat clar în ultimele săptămâni, pe măsură ce a analizat potenţialele poziţii la nivel înalt, că va fi de acord să ocolească Congresul şi procesul tipic de confirmare a cabinetului pentru persoanele numite. Trump i-a întrebat în mod repetat pe candidaţi dacă sunt dispuşi să îndeplinească funcţia de secretar interimar, considerând că acest lucru îi oferă mai multă flexibilitate în cazul în care se răzgândeşte.

Munca de găsire a acestor persoane a început cu mult înainte de alegeri, când diverse organizaţii aliniate lui Trump au început să întocmească liste cu loialişti care să facă parte din echipa de tranziţie a lui Trump în cazul în care acesta va câştiga. Trump a început să ia măsuri pentru a elimina angajaţii guvernamentali consideraţi insuficient de loiali în ultimul an al primului său mandat, un efort condus de John McEntee, fostul său om de încredere. Acum, aceste eforturi vor fi puse în aplicare încă de la începutul administraţiei.

Trump însuşi a spus că şi-a învăţat lecţia din prima sa perioadă la Casa Albă şi că o va aplica acum, în parte pentru a evita ceea ce spune el că au fost greşeli care i-au împiedicat capacitatea de a guverna aşa cum dorea.

„Nu cunoşteam pe nimeni (în timpul primului mandat). Nu am fost o persoană de la Washington. Am fost rar acolo. Îi cunosc pe toţi (acum). Îi cunosc pe cei buni, pe cei puternici, pe cei slabi, pe cei proşti. Îi cunosc pe toţi. Şi vom face această ţară măreaţă din nou, iar noi trebuie să ne salvăm ţara”, a declarat Trump săptămâna trecută într-un interviu acordat Fox News.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro