Sari direct la conținut

România vrea să investească peste 12 miliarde de euro în energia nucleară, în următorii ani. Care sunt proiectele / Comparație cu Cehia și Bulgaria

România vrea să investească peste 12 miliarde de euro în energia nucleară, în următorii ani. Care sunt proiectele / Comparație cu Cehia și Bulgaria
Centrala nucleară Cernavodă. Inquam Photos / George Călin

România este una dintre cele 12 state ale UE care au semnat, în primăvara acestui an, o declarație pro-nucleară. Sunt țări care încearcă să atragă investiții de multe miliarde de euro, pentru construirea unor noi centrale nucleare, unele fiind chiar proiecte inovative. 

  • Articol realizat în cadrul proiectului european Pulse, de Claudia Pirvoiu și Sebastian Pricop (HotNews.ro), Matěj Moravanský (Deník Refendum/Cehia) și Vladislava Peeva (Mediapool.bg/ Bulgaria)

În ce va investi România

Creșterea producției de energie nucleară este unul dintre principalele obiective ale României cuprinse în planul de energie și climă (Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice – PNIESC). Pentru următorii ani sunt plănuite investiții în centrale nucleare de circa 12 miliarde de euro, chiar dacă acestea sunt considerate, potrivit PNIESC, cea mai scumpă tehnologie.

Unitatea 1 de la Cernavodă trebuie să intre într-un proces de retehnologizare în următorii doi ani, pentru a-i fi prelungită durata de viață. Reactoarele CANDU au o durată de viață inițială de 30 de ani, însă, în urma unui proces de retehnologizare, aceasta poate fi prelungită cu încă 30 de ani.

Pentru proiectul retehnologizării Unității 1 a fost încheiat, în noiembrie 2023, un contract pentru servicii de inginerie, în valoare de circa 520 milioane euro, cu Candu Energy și Canadian Commercial Corporation pentru furnizarea de componente pentru reactoare.

Toate unitățile nucleare de la Cernavodă – și cele existente, și cele care urmează să fie construite – sunt dezvoltate pe baza tehnologiei canadiene de tip CANDU.

Un alt proiect este construirea unor mini-reactoare, cu o capacitate totală de 462 MW. Este un proiect inovator pe care dezvoltatorul american NuScale intenționează să îl implementeze, împreună cu statul român, prin compania Nuclearelectrica, la Doicești (județul Dâmbovița).

Machetă a unui reactor modular NuScale expusă la Forumul Economic din Karpacz, Polonia, în 2022. Foto: Tomasz Wiktor / PAP / Profimedia

În iulie 2024, compania americană Fluor Corporation și cea românească RoPower, unde compania de stat Nuclearelectrica deține jumătate dintre acțiuni, au semnat un contract pentru a doua etapă a studiilor de inginerie și proiectare privind construirea mini-reactoarelor de la Doicești. Valoarea estimată a serviciilor este de 156 milioane dolari.

În total, pentru investițiile în energia nucleară, bugetul este estimat la aproape 12 miliarde de euro, potrivit ultimei variante a planului de energie și climă (Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice – PNIESC).

Mai exact, bugetul pentru mini-reactoarele de la Doicești este estimat la 4,9 miliarde de euro. Alte 7 miliarde reprezintă bugetul pentru investițiile de la Cernavodă (construirea Unităților 3 și 4, dar și retehnologizarea Unităților 1 și 2).

Calendarul investițiilor în energia nucleară:

  • Unitatea 3 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2031
  • Unitatea 4 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2032
  • mini-reactoare (SMR) – 462 MW în 2030
  • Unitatea 1 Cernavodă – retehnologizare în perioada 2027-2029
  • Unitatea 2 Cernavodă – retehnologizare în perioada 2036-2038

Lista cu susținătorii energiei nucleare în UE

Susținerea energiei nucleare de către România este asumată la nivelul UE. România face parte din grupul de 12 țări pro-energie nucleară ale UE, condus de Franța, care cere Bruxelles-ului să recunoască importanța energiei nucleare în mixul energetic, prin proiecte concrete și finanțări. La începutul lunii martie 2024, în cadrul Consiliului miniștrilor energiei, cele 12 state, printre care și România, au semnat o declarație pro-energie nucleară.

Mai exact, declarația pro-nucleară a fost semnată de către România, Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Slovacia, Slovenia și Suedia.

În România, energia nucleară reprezintă un element important pentru securitatea energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Retehnologizarea unităților nucleare existente și construirea de unități noi sunt programe prioritare, se arată în proiectul de strategie energetică a României.

Energia nucleară acoperă aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, prin cele două unități de la Cernavodă, care au o capacitate totală de 1.400 MW. În anii următori, ar urma să fie construite două noi reactoare de mare capacitate la Cernavodă, Unitățile 3 și 4, fiecare de câte 700 MW, care se vor adăuga celor două care există deja.

Cehia: Marea temere este că vor crește prețurile la energie

Energia nucleară reprezintă 40% din producția de energie electrică din Republica Cehă. Centrala Dukovany are patru reactoare de 510 megawați, iar centrala Temelín are două reactoare de 1086 megawați. Aceste centrale nucleare au fost construite în perioada comunistă, cu sprijinul Uniunii Sovietice. 

Centrala nucleară Dukovany. Foto: Bruder / Dreamstime

Deși construcția reactoarelor de la ambele centrale a fost inițial sovietică, centrala de la Temelín, finalizată după căderea comunismului în 1989, are unități de control și operare de la compania americană Westinghouse. Puterea instalată combinată a ambelor centrale este de aproximativ 4400 MW, iar toate centralele nucleare sunt exploatate de grupul ČEZ, în care statul ceh deține majoritatea acțiunilor. 

Timp de decenii, guvernele cehe au susținut energia nucleară. Acesta este unul dintre puținele subiecte asupra cărora opoziția și guvernul actual sunt de acord. Cu toate acestea, există opinii diferite cu privire la modul de dezvoltare a energiei nucleare în viitor. 

Guvernul ceh a inițiat o procedură de licitație pentru un nou reactor la Dukovany. În iulie, guvernul și consiliul de administrație al ČEZ au selectat compania sud-coreeană KHNP pentru a începe pregătirea unui acord de construcție a două noi reactoare. 

Conform ultimei actualizări a politicii energetice de stat, sursele nucleare cehe ar crește la aproximativ 47% din producția de energie electrică în 2040. 

Ministerul Industriei și Comerțului sprijină, de asemenea, dezvoltarea reactoarelor nucleare de mici dimensiuni; cu toate acestea, niciun astfel de reactor nu se află în exploatare comercială la nivel mondial, în ciuda existenței unor reactoare mici mai vechi în China și Rusia.

În ciuda problemelor inevitabile asociate cu energia nucleară, în Republica Cehă, una dintre controversele majore, bazată pe un studiu realizat de Fakta o klimatu (Facts on Climate), este că noile reactoare vor crește prețurile la electricitate în țară. În schimb, studiul sublinia că sursele regenerabile pot contribui la o energie mai curată și mai ieftină. 

În plus, dezvoltarea energiei eoliene a rămas în urmă în comparație cu alte țări vecine din regiune, iar sprijinul guvernului pentru energia nucleară este disproporționat, deoarece favorizează energia nucleară în detrimentul surselor eoliene sau solare.

De-a lungul dezbaterilor privind construcția de noi instalații nucleare în Dukovany, a fost ridicată problema intereselor energetice globale. Companii precum Rossatom și-au exprimat interesul pentru proiectul Dukovany. Cu toate acestea, după dezvăluirea unui atac al agenților serviciilor secrete rusești asupra depozitului de muniție de lângă satul Vrbětice, guvernul a decis să descalifice Rossatom din procesul de licitație. 

În mod similar, Westinghouse, cu sediul în SUA, a fost exclusă din proces pentru că nu s-ar încadra în condițiile cerute prin proiect. Cu toate acestea, Westinghouse a apelat un proces de arbitraj împotriva KHNP cu privire la licențele pentru modelele de reactoare. Acest lucru indică faptul că societatea americană ar putea fi încă interesată să joace un rol în procesul de construcție.

Deși inițial guvernul ceh părea să fie în favoarea programului de renaștere nucleară al Franței și a sprijinit inițiativele franceze de reproiectare a taxonomiei UE a surselor nucleare, actualul guvern a decis să atribuie proiectul pentru noi reactoare sud-coreenilor datorită garanțiilor mai mari în ceea ce privește prețul final și termenele de construcție.

Problema stocării combustibilului nuclear nu a fost rezolvată până în prezent. Procesul de găsire a unei locații pentru o astfel de instalație a dus la conflicte între municipalități, localnici și guvernul central.

Bulgaria vrea să treacă de la tehnologie rusească la tehnologie americană

Bulgaria are o centrală nucleară funcțională, Centrala nucleară Kozlodui, care are două unități de tip rusesc – VVER-1000. Puterea acestor reactoare a fost mărită prin utilizarea unui combustibil nuclear proaspăt mai eficient și este în total de 2042 MW. Cele două reactoare reprezintă aproape 51 % din producția totală de energie electrică din Bulgaria până la jumătatea anului 2024.

Turbine în unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui. Foto: Nikolay DOYCHINOV / AFP / Profimedia

În prezent, se realizează un studiu de proiectare pentru construirea a două noi reactoare pe un nou amplasament autorizat pe teritoriul centralei nucleare de la Kozlodui, folosind tehnologia AP-1000 de la compania americană Westinghouse.

Constructorul noilor instalații va fi Hyundai Engineering Construction. Acesta își face în prezent propriile evaluări, iar așteptările guvernului erau ca, până la sfârșitul lunii septembrie, să fie semnat contractul de inginerie cu o societate de proiect formată între Hyundai și Westinghouse, care va determina prețul celor două noi reactoare.

Estimările sunt că cele două reactoare vor costa între 14 și 16 miliarde de euro. 

Cu toate acestea, o decizie finală de investiții și o decizie guvernamentală privind construcția celor două capacități AP-1000 nu au fost încă luate. Conform unui calendar aprobat de parlament, primul reactor ar trebui să fie pus în funcțiune până la sfârșitul anului 2034.

Bulgaria manifestă de ani de zile interes pentru punerea în aplicare a reactoarelor modulare mici, dar acest lucru este văzut mai degrabă ca o oportunitate pentru deciziile de investiții private ale întreprinderilor, mari consumatori de energie electrică. Cu toate acestea, o mare parte dintre acestea au investit deja fonduri semnificative în construirea propriilor fabrici de energie regenerabilă sau implementează în prezent proiecte similare. Unele fabrici construiesc instalații de transformare a deșeurilor în energie.

Interesul Bulgariei pentru reactoarele modulare mici a fost discutat la nivel guvernamental cu SUA și Coreea de Sud.

În Bulgaria, energia nucleară se bucură în mod tradițional de un sprijin public serios, deși nu au fost efectuate cercetări privind atitudinile specifice față de reactoarele americane. Au fost efectuate studii sociologice cu privire la proiectul de construcție a centralei nucleare de la Belene cu două reactoare rusești, care au fost chiar fabricate de compania „Atomstroyexport” și se află în prezent pe amplasamentul prevăzut. Cu toate acestea, acest proiect a fost abandonat, iar Bulgaria și Ucraina negociază vânzarea echipamentelor. 

Conform deciziei parlamentului, prețul cerut este de peste 1 miliard de euro. Negocierile nu au fost încă finalizate.

Până în prezent, nu există atitudini negative înregistrate în societate împotriva așa-numitelor reactoare americane, deși există multe opinii conform cărora este mai bine să se pună în aplicare proiectul abandonat al centralei nucleare Belene în loc să se vândă echipamentul Ucrainei. Această poziție primește sprijin politic din partea partidului radical pro-rus „Vazrazhdane” și a partidului populist naționalist „Există un astfel de popor” al omului de spectacol Slavi Trifonov, care este din Pleven – un oraș din apropierea Belene, care timp de mulți ani s-a bazat pe această construcție nucleară pentru a oferi locuri de muncă bine plătite.

Cu toate acestea, este un fapt că industria bulgară a energiei nucleare trece în prezent printr-un proces de tranziție de la o orbită rusească la una americană, care cu greu ar putea fi definită ca o adevărată diversificare.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

INTERVIURILE HotNews.ro