În umbra Rusiei: Țările baltice așteaptă noua cale ferată strategică a Europei. De ce miza existenței Rail Baltica este mai mare ca oricând

Rail Baltica, unul dintre cele mai mari proiecte europene de infrastructură care constă în realizarea unei căi ferate de mare viteză care să traverseze Estonia, Letonia și Lituania pe o distanță de 870 km, a devenit, în contextul unei posibile amenințări din partea Rusiei, un imperativ strategic, potrivit BBC.

În prezent, nu există nicio legătură directă care să traverseze Țările Baltice și să se conecteze și cu Polonia. Asta se va schimba după ce proiectul va fi gata, iar cei aproape 900 de km de cale ferată de la granița cu Polonia, până în Estonia, la Tallinn, vor putea fi parcurși și în șase ore, aducând beneficii economice și de mediu.

Statele baltice și aliații lor din NATO au nevoie ca proiectul să fie pus în funcțiune rapid, notează BBC.

Va crește mobilitatea militară

Ministrul estonian al infrastructurii, Vladimir Svet, a declarat că legătura feroviară este vitală în contextul războiului rusesc din Ucraina. „Istoria se repetă”, a spus el, adăugând că „regimul agresiv al lui Putin încearcă să recreeze un proiect imperial pe teritoriul fostului bloc sovietic”.

Amintirea deceniilor de ocupație sovietică este încă proaspătă în Țările Baltice. Moscova a deportat sute de mii de oameni din regiune în Siberia, notează BBC.

Estonia și Letonia au granițe terestre comune cu Rusia, în timp ce Lituania se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad, care se învecinează și cu Polonia și cu aliatul apropiat al Moscovei, Belarus.

Aproximativ 10.000 de soldați NATO sunt în prezent staționați în țările baltice, alături de trupele locale. Numărul lor total ar putea ajunge, în cel mai rău scenariu, la 200.000.

„Rail Baltica va crește mobilitatea militară și va permite trenurilor să meargă direct din Olanda la Tallinn”, a declarat comandorul Petegtr Nielsen, de la Unitatea de integrare a forțelor NATO.

Pentru ministrul estonian al infrastructurii, calea ferată este „o legătură de nezdruncinat cu rețelele din Europa”.

Rail Baltica, colac de salvare

Dar aceste beneficii nu vor apărea peste noapte și există o îngrijorare cu privire la costurile în creștere pentru realizarea Rail Baltica. Estimările dezvoltatorilor au crescut de patru ori din 2017 și se ridică acum la 24 de miliarde de euro. Până în prezent, UE a subvenționat 85% din proiect și tocmai a anunțat încă 1,1 miliarde de euro.

Estonia și Letonia au fost, de asemenea, criticate pentru că s-au concentrat pe construirea terminalelor feroviare înainte de a construi linia principală.

Inginerul francez Emilien Dang, al cărui RB Rail supervizează proiectul, a dat vina pe crizele globale recente pentru creșterea semnificativă a costurilor: „Estimarea noastră inițială nu luase în considerare pandemia Covid și inflația ridicată, iar situația din Ucraina a crescut dramatic costul materialelor”. El a menționat și probleme culturale: „Punctul de vedere din Franța, în mod greșit, este că țările baltice sunt o singură unitate. Dar sunt trei țări, cu reglementări diferite.”

Statele baltice au decis să împartă proiectul în două etape. În prima etapă, care costă 15 miliarde de euro, până în 2030, va fi instalată o singură cale ferată în loc de una dublă și se va concentra pe cele mai importante stații de tren. A doua cale ferată și gările suplimentare urmează să fie finalizate în cadrul unei a doua faze, fără o dată specifică de finalizare.

Costurile în creștere au determinat statele să își reducă unele dintre ambiții. „Putem reduce și mai mult domeniul de aplicare al primei faze, de exemplu prin conectarea aeroportului Riga într-o etapă ulterioară”, a declarat Andris Kulbergs, care prezidează o comisie parlamentară letonă investigatoare a proiectului.

Auditorul național al Estoniei, Janar Holm, este de părere că lucrările vor fi finalizate cu întârzieri de încă câțiva ani: „Trebuie să găsim acum fondurile necesare pentru a construi această cale ferată, altfel va fi și mai scumpă”, a spus el.

Ministrul Infrastructurii din această țară, Vladimir Svet, a insistat: „Reducem bugetul pe cât posibil, am raționalizat procesul de achiziții publice și, dacă este necesar, vom contracta un împrumut”. „Dacă dorim să ne păstrăm cultura și să ne simțim în siguranță cu privire la libertatea noastră, nu există altă cale decât să fim într-o UE puternică, în NATO și într-o comunitate internațională care sprijină dreptul internațional”, a adăugat el.

Pentru cele trei state baltice care s-au eliberat de Uniunea Sovietică pentru a adera la UE și la NATO, Rail Baltica ar putea servi drept colac de salvare.