FOTO | Dâmbovița, de la râul năvalnic și plin de ostrove la betoanele de azi, plus esplanada din visul celui mai vrednic primar din istoria Bucureștiului. Imagini-document

Dâmbovița, „soava apă a Bucureștilor” este dintotdeauna un simbol al orașului.

A fost odată loc de plimbare și de îmbăiere, sursă de apă dulce sau bolnavă pentru bucureștenii de altădată, destinație pentru „murdalâc”, dar și „izvor” de inundații catastrofale în București.

Constantin C. Giurescu scria, în «Istoria Bucureștilor», că oricine „vede astăzi Dâmbovița curgând supusă în fundul unei tranșee adânci, cu greu își poate închipui cum arăta această apă în vremea veche. Era un râu cu mers șerpuitor, cu meandre care au fost tăiate în urma canalizării, cu insule sau ostroave care au dispărut, cu afluenți și pe dreapta și pe stânga, afluenți care au secat, și cu o sumă de bălți și lacuri pe tot întinsul luncii. Pe malurile ei creșteau sălcii și arini; înspre apus, la Grozăvești, Cotroceni și Sf. Elefterie, se întindea codrul; stejari falnici, bătrâni de sute de ani, se mai puteau vedea încă în acea parte în prima jumătate a veacului trecut.

Când venea mare, cartiere întregi – Grozăvești, Gorganul, Izvor- erau inundate; umblai cu luntrea de la casă la casă; iar după ce se trăgeau apele, prindeai pește prin bălțile rămase și, câteodată, chiar și prin pivnițe.”

De-a lungul timpului, transformarea albiei râului a fost spectaculoasă.

Carol I a fost primul care a dispus canalizarea și adâncirea albiei Dâmboviței printr-o lucrare edilitară de mari proporții, iar De, I. Dobrescu, primarul vizionar din anii ’30, a visat să realizeze „Esplanada Dâmboviței”, proiect futurist care ar fost realizat prin acoperirea albiei râului.

Descoperă, pe B365.ro, râul Dâmbovița în iumagini-document de acum 70 de ani, când Bucureștiul arăta complet diferit.