Aproape jumătate din românii care au datorii spun că Guvernul e de vină

Aproape jumătate din românii care au datorii (de la datorii bancare sau restanțe la facturi) dau vina pe Guvern pentru restanțele acumulate, potrivit Barometrului Datoriilor 2024, realizat de IRES în parteneriat cu KRUK România. Studiul oferă o radiografie detaliată a obiceiurilor financiare, priorităților de cheltuieli și a plăților datoriilor.

10% dintre români apreciază că veniturile familiei nu le ajung nici măcar pentru strictul necesar. La polul opus, 4% dintre români declară că își pot permite tot ceea ce își doresc, fără restricții, mai arată Barometrul Datoriilor 2024. Majoritatea cumpărăturilor se concentrează însă pe strictul necesar sau pe un trai decent, fără să-și permită cumpărarea unor lucruri mai scumpe.

În același timp, jumătate (51%) dintre gospodăriile din România se fac economii. Suma medie economisită lunar a crescut în 2024 la 1.536 lei, cu 17% mai mult față de anul anterior. O parte dintre români preferă să investească în valută (12%), în pensii private (11%), sau în piața imobiliară (5%).

Dintre românii care economisesc, doar unul din cinci spune că are bani puși deoparte pentru a fi utilizați în cazul în care apar cheltuieli neprevăzute (fondul de urgență), sume care să acopere cheltuielile pentru șase luni sau mai mult. O treime dintre cei intervievați spun că au bani pentru a-și acoperi cheltuielile pentru maxim o lună și o altă treime pentru 2-3 luni. Bărbații sunt mai cumpătați, mai ales cei de la oraș și din regiunea Transilvania-Banat. Ei au sume mai mari în fondurile de urgență comparativ cu femeile, cei din mediul rural și Moldova, unde sumele sunt mai mici.

În acest context, Cosmina Marinescu, CEO KRUK România, punctează faptul că această preferință pentru numerar arată nevoia de educație financiară. „Ne dorim să sprijinim cât mai mulți români să adopte soluții sigure și eficiente pentru gestionarea banilor. Obiectivul nostru este să îi ajutăm să își recâștige independența financiară prin înțelegerea mecanismelor financiare, iar studiul realizat de IRES ne arată că este nevoie de suportul nostru în tranziția către un comportament financiar responsabil și adaptat noilor realități economice”.

Planificarea bugetului, un punct slab

Conform studiului IRES, doar 42% dintre români își planifică bugetul lunar, în ușoară scădere față de anii anteriori. Lipsa unei planificări riguroase este mai frecventă în rândul femeilor și al locuitorilor din mediul rural. Persoanele mai în vârstă sunt mai înclinate să-și planifice lunar finanțele, iar acest comportament este mai frecvent în sudul țării. În ceea ce îi privește pe tineri, aceștia sunt mai puțin preocupați de acest obicei financiar.

Cheltuielile și datoriile: priorități și percepții

Printre prioritățile financiare majore, utilitățile (73%), sănătatea (64%) și produsele alimentare (62%) domină bugetele gospodăriilor. În schimb, cheltuielile pentru electronice, divertisment sau îmbrăcăminte sunt considerate de importanță redusă. În ceea ce privește datoriile, 20% dintre respondenți au întârzieri de plată a unor facturi, rate bancare sau împrumuturi de la prieteni, principalele cauze fiind problemele de sănătate și veniturile insuficiente. Cu toate acestea, încrederea în bănci ca soluție de creditare a crescut semnificativ, atingând 71% în 2024.

O nevoie continuă de educație financiară

Concluzia principală a studiului este că multe persoane se confruntă cu dificultăți în gestionarea banilor, cum ar fi planificarea bugetului, economisirea sau pregătirea pentru cheltuieli neprevăzute. De asemenea, studiul subliniază importanța inițiativelor educaționale pentru o mai bună gestionare a finanțelor personale.

Despre studiu: Barometrul Datoriilor 2024 a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național, prin metoda CATI, în octombrie 2024, cu o marjă de eroare de ±4% pe un eșantion de 600 respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani.