Nouă dispută în UE: Franța se opune interzicerii mașinilor pe benzină și motorină din 2035

Franţa se opune intenţiei Uniunii Europene de a elimina automobilele echipate cu motoare pe combustie internă din 2035, susţinând o poziţie mai îngăduitoare privind eliminarea acestor automobile abia de la finele deceniului următor şi de asemenea mai mult timp pentru modelele hibride, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

Comisia Europeană intenţionează să ceară ca emisiile automobilelor să scadă cu 65% începând din 2030 şi să fie reduse la zero din 2035.

Guvernul de la Paris susţine o ţintă referitoare la reducerea emisiilor automobilelor cu 55% până în 2030 iar modelele hibride să poată rămâne pe piaţă o perioadă mai mare de timp, a declarat luni pentru Bloomberg un oficial din cadrul biroului preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron.

Aceste comentarii vin după ce Macron s-a întâlnit cu mai mulţi directori de top de la o serie de producători auto, precum Stellantis NV şi Renault SA, precum şi cu reprezentanţii sindicali pentru a discuta tranziţia la vehiculele electrice.

Oficialul, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, a mai spus că Franţa analizează posibilitatea de a oferi un nou sprijin pentru a ajuta industria auto să se adapteze la noua tehnologie.

Poziţia Franţei semnalează că ar putea exista o dispută în interiorul UE cu privire la noile ţinte climatice şi cum vor afecta acestea industria auto. Interzicerea automobilelor cu combustie internă din 2035 face parte dintr-un plan ambiţios destinat să alinieze economia europeană cu noile obiective climatice mai ambiţioase.

La Plateforme Automobile, principul organism de lobby al industriei auto din Franţa, estimează că până la mijlocul acestui deceniu vor fi necesare investiţii de aproximativ 17,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea de baterii, staţii de încărcare, hidrogen şi servicii conexe.

De asemenea, eliminare motoarelor pe combustie internă ar putea conduce la pierderea a a aproximativ 100.000 de locuri de muncă în Franţa până în 2035 şi închiderea mai multor uzine, susţine La Plateforme Automobile.

Producţia de automobile electrice şi vehicule pe bază de celule de combustibil necesită mai puţină forţă de muncă comparativ cu vehiculele hibride şi motoare diesel. Însă Franţa este în urma altor ţări precum Germania, Japonia şi SUA când vine vorba de numărul de roboţi utilizaţi de industria auto iar muncitorii francezi sunt mai scumpi decât cei din ţările din estul şi sudul Europei.

UE vrea zero emisii auto începând din 2035

Autoturismele diesel şi pe benzină şi-au trăit viaţa, iar viitorul este al celor electrice. Comisia Europeană ar putea propune miercuri reducerea la zero a emisiilor de CO2 pentru vehiculele noi în următorul deceniu, una dintre măsurile de mediu menite să combată schimbările climatice şi să pună în aplicare Pactul Verde european.

Conform mai multor surse citate joia trecută de AFP, Comisia Europeană are în vedere eliminarea completă a emisiilor auto începând din anul 2035. Cum vehiculele electrice sunt singurele care satisfac această exigenţă, ele vor deveni astfel singurele autorizate la comercializare pe piaţa autoturismelor noi.

În UE le-a fost impus încă de anul trecut producătorilor auto un plafon mediu de 95 de grame de CO2 pe kilometru, care va fi diminuat treptat până la 100% în 2035.

Aceste cifre, aflate încă în discuţie, presupun o imensă constrângere pentru o industrie care până în anul 2027 va trebui să se adapteze în plus şi înăspririi normelor de poluare pentru motoarele termice.

Pe o piaţă care la nivel global a regresat din cauza pandemiei, vânzarea maşinilor electrice avansează puternic. Acestea au reprezentat 8% din înmatriculări în Europa Occidentală în primele cinci luni ale acestui an, respectiv circa 356.000 de vehicule, mai multe decât în întreg anul 2019.

Noile reglementări vor favoriza şi mai mult aceste vehicule şi vor stimula abandonarea celor hibride şi hibride reîncărcabile, care asociază motorul electric şi bateria. Un motiv de nelinişte pentru o industrie care asigură 14,6 milioane de locuri de muncă în UE şi care încă mizează mult pe această tehnologie de tranziţie.