VIDEOINTERVIU Un cunoscut expert, specializat la Oxford, explică ce lipseşte din discursul candidaților la Cotroceni despre consumul şi traficul de droguri: „E o greșeală să spui că fiecare consumator e o victimă şi că trebuie tratat medical”

Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, a analizat ce spun principalii candidaţi la alegerile prezidenţiale despre lupta împotriva traficului şi a dependenţelor şi explică de ce aceste probleme ar putea fi gestionate mai bine printr-o altă abordare.

Cel puţin 1,5 milioane de persoane au consumat droguri cel puţin o dată, arată datele Agenţiei Naţionale Antidrog, iar un studiu realizat de psihologul Mihai Copăceanu arată că aproape jumătate dintre tineri au primit cel puţin o dată droguri în vederea consumului. Drogurile reprezintă una dintre temele abordate de majoritatea candidaţilor la alegerile prezidenţiale, în contextul în care din ce în ce mai mulţi tineri par să aibă acces la aceste substanţe.

Una dintre cele mai puternice voci din rândul tinerilor, care vorbeşte adesea despre ce înseamnă consumul şi traficul de droguri, precum şi cum au rezolvat alte state aceste probleme, critică discursul politicienilor din România în acest caz. 

Vlad Zaha este urmărit de câteva zeci de mii de tineri pe reţelele de socializare, unde explică viziunea sa despre politicile publice cu privire la droguri. Universitatea din Manchester a instituit un premiu anual pentru şefii de promoţie care poartă numele „The Vlad Zaha prize”, ca o recunoaştere a rezultatelor fără precedent pe care acesta le-a avut în anii de studiu.

„Nicio ţară din lume nu a reuşit ce propun partidele şi candidaţii la preşedinţie din România: să eradicăm drogurile”, crede acesta. „Ei vor, pe de o parte, vor să pună pe toată lumea în spital, ceea ce nu e nici eficient, nici fezabil, nici posibil, nici necesar. Iar de cealaltă parte, se concentrează pe discursul fals că traficantul român de droguri este un tânăr cu glugă şi cu tatuaje, care se plimbă prin parcuri şi distribuie substanţe”, crede invitatul podcastului HotSpot.

Specializat la Universitatea Oxford, criminologul Vlad Zaha vorbeşte, la podcastul HotSpot, despre falimentul luptei antidrog din România şi despre greşelile pe care le fac politicienii atunci când spun că România ar putea depăşi problema răspândirii drogurilor.

Ce spun unii dintre candidaţi:

• Elena Lasconi spune „Aș spune că nu ar trebui să îi vezi pe ei [n.r. consumatori] ca principalii vinovați, pentru că ei sunt victime, deci ei trebuie ajutați să scape” şi, într-o altă apariţie, „Știți că în Biblie scrie că totul este acceptat până când pune stăpânire pe tine. Mi-e frică de marijuana.”
• Marcel Ciolacu spune „i-am transformat în infractori când ei aveau o problemă de adicție” și „copiii care cad pradă drogurilor, nu trebuie considerați infractori […] facem dosare la tineri pentru că au consumat și ne oprim acolo.”
• Nicolae Ciucă menționează și „înființarea celor 8 centre de dezintoxicare și recuperare”.
• George Simion spune: „vom vota pentru cânepa românească și pentru canabis medicinal.”
• Mircea Geoană spune: Și la noi, cu drogurile, pe bună dreptate, tot ce înseamnă dealer, tot ce înseamnă rețele de traficanți de droguri, trebuiesc stârpiți”

„Candidaţii la alegerile prezidenţiale ies foarte greu din paradigma felului în care România controlează drogurile de mai bine de 25 de ani: pedepse, băgat în spital sau la tratament pe toată lumea, discursuri triumfaliste că am putea fi un model internaţional de luptă cu drogurile”, remarcă Vlad Zaha, într-un dialog pentru publicul HotNews.ro.

Droguri în România: unde greşeşte statul?

Tânărul criminolog Vlad Zaha spune care crede că sunt principalele erori din abordarea de astăzi în lupta antidrog: patologizarea consumatorilor şi greutatea cu care statul recunoaşte traficanţii de droguri.

„Una dintre greşeli este atunci când ni se spune că fiecare consumator e o victimă şi că trebuie tratat medical. Pentru că, în acest fel, ajungem să patologizăm o bună parte din populaţia României. Realitatea e că avem peste 1,5 milioane de persoane care au consumat droguri cel puţin o dată, potrivit datelor oficiale ale Agenţiei Naţionale Antidrog. Iar, în aceste date, consumul este subreprezentat”, spune Vlad Zaha. 

El susţine că majoritatea acestor persoane nu ajung să dezvolte probleme medicale sau sociale care să necesite să fie internarea sau tratarea. 

„Sunt persoane complet funcţionale sau persoane care consumă recreaţional, ocazional sau care au consumat doar o dată. Dintre aceştia, există un grup care ar avea nevoie de asistenţă, dar el reprezintă doar o parte din total. E ca şi când am spune că toţi consumatorii de alcool sunt victime şi ar trebui tratate”, arată Vlad Zaha.

Criminologul mai spune că, în discursul cu privire la toleranţa zero pentru traficanţi, România nu face diferenţa dintre trafic şi consum aşa cum ar trebui: bazat pe cantitatea de substanţă, ci nu pe felul în care aceasta e utilizată. 

„De exemplu, dacă o persoană are asupra ei o ţigaretă cu canabis şi o dă altei persoane, acea persoană este traficant de droguri potrivit legislaţiei româneşti. Consecinţa e că aceste cazuri ajung să ocupe mesele procurorilor DIICOT şi noi vedem foarte rar mari capturi de droguri. Realitatea e că media capturilor de droguri din România, de exemplu pentru canabis, este de 1 gram/captură. De mii de ori. Potrivit statisticilor, dacă un procuror are pe masă 10 dosare de trafic de droguri, este probabil ca 8 dintre ele să fie pentru o cantitate de substanţă mai mică de 5 grame/captură. Aşadar, noi nu interceptăm marele trafic, ci ne concentrăm pe ceea ce putem numi aprovizionare socială”, susţine Vlad Zaha.

Urmăriţi dialogul integral pe canalul de YouTube al podcastului HotSpot!